Lac
Vopsea piroxilinica care se usuca rapid, folosita adesea la finisarea
caroseriei.
Lagar principal al arborelui cotit
Lagarul aflat la blocul motor care sustine arborele cotit.
Leasing
Forma de contract prin care este concesionat dreptul de folosinta al
unui vehicul in vederea efectuarii unei plati.
LED Prescurtarea pentru Light Emiting Diode = dioda emitatoare de
lumina. Este ceruta din ce in ce mai mult ca sursa luminoasa de
semnalizare.
LEV
Low Emission Vehicle - Vehicul cu emisie scazuta de gaze
vehicule care se incadreaza intr-un standard de emisii de gaze care
este mult mai riguros decat cel impus de Agentia Europeana de
Control al Emisiilor de Gaze. Multi producatori, printre care si
Honda, comercializeaza vehicule pe benzina cu emisie scazuta de
gaze.
Limita de virare
Traseul de virare care permite o franare tarzie in conditii optime, la
o viteza de virare ridicata si la cea mai mare viteza posibila de
iesire din viraj.
Limita la virare
Viteza maxima cu care o masina poate sa se inscrie intr-o curba.
Limuzina
Automobil inchis, condus de un sofer care este separat de pasageri
printr-un paravan de sticla.
Linia de mijloc
Linia care inconjoara corpul masinii si care este formata de partea
de jos a geamurilor.
Linia rosie
Numarul maxim recomandat de rotatii pe minut al unui motor. La
masinile echipate cu turometru - instrumentul care masoara rotatiile
pe minut ale motorului, linia rosie este indicata de o linie rosie sau
de un sector colorat. Unele turometre au doua linii, cea de jos
marcheaza numarul maxim admis de rotatii pe minut continue, iar
linia de sus indica numarul maxim absolut de rotatii pe minut.
Linie de produse
Grup de vehicule ce au aceeasi platforma sau acelasi nume de
produs.
Litraj Vezi: capacitate cilindrica.
Litric
Care se raporteaza la un litru (exemplu: putere litrica) sau se refera
la o varianta de masurare in litri (exemplu: consum litric).
Litrometric
Care se refera la masurarea, in litri, a volumului unui lichid.
Litrometru
Aparat de bord care indica nivelul de combustibil din rezervor si
semnalizeaza, optic sau acustic, rezerva critica. Se mai numeste si
indicator litrometric.
Lonjeron MacPherson
Compus dintr-un amortizor de soc si un set de arcuri. Lonjeronul
MacPherson poate folosi arcuri destul de lungi care imbunatatesc
suspensia masinii dar si capacitatea de absorbtie a socurilor.
LPG
Prescurtarea de la Liquified Petroleum Gas = gaz fluid, care e
folosit si pe post de combustibil auto. LPG este un amestec din
propan si butan, care se produce prin procese de rafinare si care se
caracterizeaza printr-o cifra octanica foarte ridicata, de peste 100.
LSD
Abreviere preluata din limba engleza pentru Limited Slip
Differential (diferential cu alunecare limitata), diferential care, prin
intermediul unor placute de frictiune, permite o limitare a patinarii
rotilor motoare prin blocarea controlata a diferentialului.
Lumina de xenon
Lumina cu descarcari in gaze, obtinuta printr-o descarcare electrica
intre 2 electrozi in mediul gazos dintr-un bulb de sticla. Aceasta
descarcare vaporizeaza sarurile metalice existente si face sa
lumineze gazul de xenon. Fluxul luminos al unei surse luminoase
de xenon este de aproximativ 2,5 ori mai mare decat cel al unei
lampi cu halogen.
Lumini de drum
Lumini auxiliare care extind zona acoperita de farurile standard.
Proiectoarele au un fascicul mai ingust decat cel al farurilor
standard.
Lumini de intalnire
Iluminat moderat, proiectat la distanta mica, produs prin folosirea
fazei scurte a farurilor. Se mai numeste si faza scurta sau faza mica.
Luneta
Geamul din spate al automobilului
vineri, 27 ianuarie 2012
Dictionar Auto - Litera K
Kgf/cm2
Unitatea de masura cea mai des intalnita pentru presiune. Presiunea
atmosferica normala la nivelul marii este de 1,034 kgf/cm2.
Kickdown Accelerare la maxim pentru a trece intr-o treapta superioara de
viteza la masinile cu transmisie automata.
Kilometraj "Distanta, in kilometri, parcursa de un vehicul rutier de la data
fabricatiei acestuia pana la data curenta; sinonim cu rulaj.
Kilometri reali
Pentru vehiculele second hand oferite spre vanzare, argument
publicitar major, cum ca kilometrajul indica rulajul corect, nefiind
dat inapoi.
Unitatea de masura cea mai des intalnita pentru presiune. Presiunea
atmosferica normala la nivelul marii este de 1,034 kgf/cm2.
Kickdown Accelerare la maxim pentru a trece intr-o treapta superioara de
viteza la masinile cu transmisie automata.
Kilometraj "Distanta, in kilometri, parcursa de un vehicul rutier de la data
fabricatiei acestuia pana la data curenta; sinonim cu rulaj.
Kilometri reali
Pentru vehiculele second hand oferite spre vanzare, argument
publicitar major, cum ca kilometrajul indica rulajul corect, nefiind
dat inapoi.
Dictionar Auto - Litera J
Janta
Componenta metalica de baza a unei roti, pe care se monteaza
pneul si prin intermediul careia se cupleaza roata la puntile unui
vehicul.
Janta aliaj sau janta
Denumire laconica pentru o janta confectionata din aliaj pe baza de
din aliaj aluminiu sau magneziu. Explicit, se mai numeste si janta din
aluminiu sau janta din magneziu. Incorect, se foloseste si termenul
roti din aliaj.
Jiglor
Parte componenta a carburatorului, de forma unui dop filetat, cu un
orificiu calibrat pentru a doza debitul de benzina necesar formarii
amestecului carburant la motoarele cu aprindere prin scanteie.
Componenta metalica de baza a unei roti, pe care se monteaza
pneul si prin intermediul careia se cupleaza roata la puntile unui
vehicul.
Janta aliaj sau janta
Denumire laconica pentru o janta confectionata din aliaj pe baza de
din aliaj aluminiu sau magneziu. Explicit, se mai numeste si janta din
aluminiu sau janta din magneziu. Incorect, se foloseste si termenul
roti din aliaj.
Jiglor
Parte componenta a carburatorului, de forma unui dop filetat, cu un
orificiu calibrat pentru a doza debitul de benzina necesar formarii
amestecului carburant la motoarele cu aprindere prin scanteie.
Dictionar Auto - Litera I
Imobilizator
Dispozitiv electronic antifurt, care anuleaza anumite functii ale
motorului unui autovehicul, facand astfel imposibila pornirea
neautorizata a acestuia.
Import "captiv"
Un autovehicul sau piesa de schimb fabricate de un producator
auto, dar vandute folosind marca si numele importatorului
Importator Companie care lucreaza in stransa legatura sau in baza unei
intelegeri contractuale cu producatorii, pentru a putea importa
produsele acestora in tara in care isi desfasoara activitatea.
Incarcatura proaspata
Amestecul aer-combustibil (cazul motoarelor cu aprindere prin
scanteie) sau aerul (cazul motoarelor Diesel) admis in camera de
ardere la reluarea fiecarui ciclu motor.
Inch Vezi: tol
Inchidere centralizata
Sistem de blocare automata a usilor unui autovehicul, prin
telecomanda sau prin actionarea cu cheia a yalei unei singure usi.
Indice cetanic
Valoare numerica reflectand gradul de inflamabilitate al
combustibililor folositi pentru motoarele cu autoaprindere (Diesel).
Cu cat indicele cetanic al unui combustibil este mai mare cu atat
mai usor se aprinde combustibilul. La combustibilii obisnuiti
folositi la motoarele Diesel, indicele cetanic variaza intre 35 si 55.
Pentru evaluarea indicelui cetanic s-a ales o scara arbitrara (analog
cifrei octanice), potrivit careia s-a atribuit cetanului (C16H34 )
valoarea 100 iar alfa-Metilnaftalinei (C10H7-CH3), valoarea 0.
Asadar, indicele cetanic reprezinta procentul, in volume, de cetan
(n-hexadecan, C16H34) intr-un amestec al acestuia cu alfa-
Metilnaftalina. Se mai numeste si cifra cetanica sau cifra Cet.
Indice octanic Vezi: cifra octanica.
Industria constructiei de masini
Planificarea si controlul mijloacelor mecanice pentru a schimba
forma si structura materialelor pentru o eficienta si valoare sporite.
Ineca
A ajunge, in cilindrii unui motor cu aprindere prin scanteie, un
exces necontrolat de benzina, care, prin umezirea bujiilor, face
imposibila pornirea.
Inecare
1 - O limitare temporara care reduce fluxul de aer din carburator si
imbogateste amestecul de combustibil-aer pentru a ajuta la pornirea
motorului.
2 - Deranjament functional specific motoarelor cu
aprindere prin scanteie, care se manifesta prin imposibilitatea
pornirii acestora ca urmare a umectarii cu benzina a electrozilor
bujiilor, in cazul incercarilor repetate de pornire la rece sau in
situatii similare care conduc la introducerea in camera de ardere a
unui mare exces de benzina.
Inel de ghidare
Una dintre rotile aflate pe puntea din spate care transmite puterea
de la arborele de transmisie la diferential.
Inflamabilitatea
Este de un interes deosebit in cazul combustibililor diesel; se
exprima prin numarul Cet.
Injectia de combustibil cu deschidere
Tip de injectie care are cel putin un injector de combustibil
amplasat la orificiul(ile) de admisie al fiecarui cilindru. De obicei,
injectorul se afla pe conducta de admisiune, langa orificiul de
admisiune. Injectia de combustibil cu deschidere imbunatateste
distributia combustibilului si permite o flexibilitate ridicata la
proiectarea conductei de admisiune, crescand astfel circulatia
aerului la motor.
Injectie
La motoarele cu combustie interna, sistemul care insufla o cantitate
precis masurata de combustibil la cilindru, la momentul oportun.
Injectia asigura o masurare mai precisa a combustibilului si a
aerului in comparatie cu carburatorul. Astfel se obtine o putere
crescuta, o economie de combustibil si mai putine emisii de gaze.
Sistemele simple folosesc un injector unic sau dual, aflat in camera
centrala, pentru a alimenta toti cilindrii. Sistemele mai sofisticate
folosesc cate un injector la fiecare cilindru pentru a masura cat mai
precis combustibilul. Este un sistem care masoara combustibilul
pentru motor, calculand nevoile acestuia si reguland astfel fluxul de
combustibil, in mod electronic sau mecanic, cu ajutorul unei pompe
si a injectoarelor.
Injectie combustibil cu supapa de reglare a debitului
Tip de injectie la care injectoarele se afla in supapa motorului de
reglare a debitului, alimentand cu combustibul mai multi cilindri.
In felul acesta se reduc costurile deoarece se folosesc mai putine
injectoare, dar, deoarece se directioneaza prin conducta de
admisiune atat combustibilul cat si aerul, sunt eliminate cateva din
posibilitatile de ajustare oferite de injectia de combustibil cu
deschidere.
Injectie de benzina
Metoda de alimentare pentru motoarele cu aprindere prin scanteie,
alternativa moderna a carburatiei.
Injectie directa
Tip de injectie de combustibil (motorina si, mai nou, benzina)
direct in camera de ardere, pistoanele avand in cap o degajare
(adesea de forma toroidala) unde se initiaza arderea.
Injector
Dispozitiv mecanic sau electromecanic cu ajutorul caruia se
realizeaza pulverizarea combustibilului necesar formarii
amestecului carburant necesar functionarii motoarelor cu ardere
interna.
Injector-pompa Vezi: pompa-duza.
Inmatriculabil
(Despre un vehicul) Care poate fi inmatriculat fara probleme
deosebite, in ce priveste omologarea de tip.
Inmatriculare
Operatiune impusa de lege prin care se inscrie in circulatie un
vehicul rutier. Atestarea inmatricularii se face cu ajutorul
certificatului de inmatriculare.
Inscrierea in viraj
Momentul de tranzitie intre directia dreapta de mers si virare.
Intercooler
Schimbator de caldura (cu aer sau cu lichid) folosit, in cazul
motoarelor supraalimentate, pentru racirea aerului ce iese din
turbina, in vederea recircularii acestuia, ca aer de admisie, in
conditii de eficienta sporita (cresterea randamentului umplerii,
imbunatatirea arderii etc.). Termenul este preluat intocmai din
limba engleza si are echivalentul romanesc racitor intermediar (o
traducere aproximativa).
Dispozitiv electronic antifurt, care anuleaza anumite functii ale
motorului unui autovehicul, facand astfel imposibila pornirea
neautorizata a acestuia.
Import "captiv"
Un autovehicul sau piesa de schimb fabricate de un producator
auto, dar vandute folosind marca si numele importatorului
Importator Companie care lucreaza in stransa legatura sau in baza unei
intelegeri contractuale cu producatorii, pentru a putea importa
produsele acestora in tara in care isi desfasoara activitatea.
Incarcatura proaspata
Amestecul aer-combustibil (cazul motoarelor cu aprindere prin
scanteie) sau aerul (cazul motoarelor Diesel) admis in camera de
ardere la reluarea fiecarui ciclu motor.
Inch Vezi: tol
Inchidere centralizata
Sistem de blocare automata a usilor unui autovehicul, prin
telecomanda sau prin actionarea cu cheia a yalei unei singure usi.
Indice cetanic
Valoare numerica reflectand gradul de inflamabilitate al
combustibililor folositi pentru motoarele cu autoaprindere (Diesel).
Cu cat indicele cetanic al unui combustibil este mai mare cu atat
mai usor se aprinde combustibilul. La combustibilii obisnuiti
folositi la motoarele Diesel, indicele cetanic variaza intre 35 si 55.
Pentru evaluarea indicelui cetanic s-a ales o scara arbitrara (analog
cifrei octanice), potrivit careia s-a atribuit cetanului (C16H34 )
valoarea 100 iar alfa-Metilnaftalinei (C10H7-CH3), valoarea 0.
Asadar, indicele cetanic reprezinta procentul, in volume, de cetan
(n-hexadecan, C16H34) intr-un amestec al acestuia cu alfa-
Metilnaftalina. Se mai numeste si cifra cetanica sau cifra Cet.
Indice octanic Vezi: cifra octanica.
Industria constructiei de masini
Planificarea si controlul mijloacelor mecanice pentru a schimba
forma si structura materialelor pentru o eficienta si valoare sporite.
Ineca
A ajunge, in cilindrii unui motor cu aprindere prin scanteie, un
exces necontrolat de benzina, care, prin umezirea bujiilor, face
imposibila pornirea.
Inecare
1 - O limitare temporara care reduce fluxul de aer din carburator si
imbogateste amestecul de combustibil-aer pentru a ajuta la pornirea
motorului.
2 - Deranjament functional specific motoarelor cu
aprindere prin scanteie, care se manifesta prin imposibilitatea
pornirii acestora ca urmare a umectarii cu benzina a electrozilor
bujiilor, in cazul incercarilor repetate de pornire la rece sau in
situatii similare care conduc la introducerea in camera de ardere a
unui mare exces de benzina.
Inel de ghidare
Una dintre rotile aflate pe puntea din spate care transmite puterea
de la arborele de transmisie la diferential.
Inflamabilitatea
Este de un interes deosebit in cazul combustibililor diesel; se
exprima prin numarul Cet.
Injectia de combustibil cu deschidere
Tip de injectie care are cel putin un injector de combustibil
amplasat la orificiul(ile) de admisie al fiecarui cilindru. De obicei,
injectorul se afla pe conducta de admisiune, langa orificiul de
admisiune. Injectia de combustibil cu deschidere imbunatateste
distributia combustibilului si permite o flexibilitate ridicata la
proiectarea conductei de admisiune, crescand astfel circulatia
aerului la motor.
Injectie
La motoarele cu combustie interna, sistemul care insufla o cantitate
precis masurata de combustibil la cilindru, la momentul oportun.
Injectia asigura o masurare mai precisa a combustibilului si a
aerului in comparatie cu carburatorul. Astfel se obtine o putere
crescuta, o economie de combustibil si mai putine emisii de gaze.
Sistemele simple folosesc un injector unic sau dual, aflat in camera
centrala, pentru a alimenta toti cilindrii. Sistemele mai sofisticate
folosesc cate un injector la fiecare cilindru pentru a masura cat mai
precis combustibilul. Este un sistem care masoara combustibilul
pentru motor, calculand nevoile acestuia si reguland astfel fluxul de
combustibil, in mod electronic sau mecanic, cu ajutorul unei pompe
si a injectoarelor.
Injectie combustibil cu supapa de reglare a debitului
Tip de injectie la care injectoarele se afla in supapa motorului de
reglare a debitului, alimentand cu combustibul mai multi cilindri.
In felul acesta se reduc costurile deoarece se folosesc mai putine
injectoare, dar, deoarece se directioneaza prin conducta de
admisiune atat combustibilul cat si aerul, sunt eliminate cateva din
posibilitatile de ajustare oferite de injectia de combustibil cu
deschidere.
Injectie de benzina
Metoda de alimentare pentru motoarele cu aprindere prin scanteie,
alternativa moderna a carburatiei.
Injectie directa
Tip de injectie de combustibil (motorina si, mai nou, benzina)
direct in camera de ardere, pistoanele avand in cap o degajare
(adesea de forma toroidala) unde se initiaza arderea.
Injector
Dispozitiv mecanic sau electromecanic cu ajutorul caruia se
realizeaza pulverizarea combustibilului necesar formarii
amestecului carburant necesar functionarii motoarelor cu ardere
interna.
Injector-pompa Vezi: pompa-duza.
Inmatriculabil
(Despre un vehicul) Care poate fi inmatriculat fara probleme
deosebite, in ce priveste omologarea de tip.
Inmatriculare
Operatiune impusa de lege prin care se inscrie in circulatie un
vehicul rutier. Atestarea inmatricularii se face cu ajutorul
certificatului de inmatriculare.
Inscrierea in viraj
Momentul de tranzitie intre directia dreapta de mers si virare.
Intercooler
Schimbator de caldura (cu aer sau cu lichid) folosit, in cazul
motoarelor supraalimentate, pentru racirea aerului ce iese din
turbina, in vederea recircularii acestuia, ca aer de admisie, in
conditii de eficienta sporita (cresterea randamentului umplerii,
imbunatatirea arderii etc.). Termenul este preluat intocmai din
limba engleza si are echivalentul romanesc racitor intermediar (o
traducere aproximativa).
Dictionar Auto - Litera H
Habitaclu
Spatiul interior, specific caroseriei autoturismelor, destinat postului
de conducere si transportului pasagerilor.
Hatchback
Caroserie de autoturism de tip compact, in doua volume sau doua
volume si jumatate, cu 2 sau 4 usi laterale si o alta usa spate, tip
hayon pentru accesul la portbagaj. Pentru a se obtine un volum mai
mare al portbagajului, bancheta spate este de tip rabatabil.
Denumirea provine din limba engleza, unde hatch semnifica, la
origine, o mica deschidere in puntea unei nave, apoi denumirea a
fost preluata si pentru usa de avion.
Hayon
Usa spate rabatabila intalnita la caroseria unor automobile,
incluzand in ea luneta si permitand accesul in portbagaj.
Head-up Display Prezinta indicatiile instrumentelor pe parbriz. In timp ce la
avioanele de lupta sistemul e deja folosit, pe pamant el mai creeaza,
din cauza distragerii atentiei soferului.
Hidropneumatica Este o suspensie prin care caroseria nu se sprijina pe arcuri de otel,
ci pe perne cu aer. Este folosit in prezent numai de firma Citroen.
HUD
Abreviere preluata din limba engleza pentru Head-Up Display
(afisaj la nivelul capului); sistem de indicare electronica la bord a
anumitor parametri (viteza, navigatie etc.), care proiecteaza
imaginea afisata pe parbriz, in campul vizual al soferului, cu
ajutorul unui display fluorescent cu vacuum.
Spatiul interior, specific caroseriei autoturismelor, destinat postului
de conducere si transportului pasagerilor.
Hatchback
Caroserie de autoturism de tip compact, in doua volume sau doua
volume si jumatate, cu 2 sau 4 usi laterale si o alta usa spate, tip
hayon pentru accesul la portbagaj. Pentru a se obtine un volum mai
mare al portbagajului, bancheta spate este de tip rabatabil.
Denumirea provine din limba engleza, unde hatch semnifica, la
origine, o mica deschidere in puntea unei nave, apoi denumirea a
fost preluata si pentru usa de avion.
Hayon
Usa spate rabatabila intalnita la caroseria unor automobile,
incluzand in ea luneta si permitand accesul in portbagaj.
Head-up Display Prezinta indicatiile instrumentelor pe parbriz. In timp ce la
avioanele de lupta sistemul e deja folosit, pe pamant el mai creeaza,
din cauza distragerii atentiei soferului.
Hidropneumatica Este o suspensie prin care caroseria nu se sprijina pe arcuri de otel,
ci pe perne cu aer. Este folosit in prezent numai de firma Citroen.
HUD
Abreviere preluata din limba engleza pentru Head-Up Display
(afisaj la nivelul capului); sistem de indicare electronica la bord a
anumitor parametri (viteza, navigatie etc.), care proiecteaza
imaginea afisata pe parbriz, in campul vizual al soferului, cu
ajutorul unui display fluorescent cu vacuum.
Dictionar Auto - Litera G
Galopare
Rotatia masinii de-a lungul unei axe orizontale, care face ca partea
din fata si cea din spate sa penduleze in sus si in jos. Plonjarea si
apuparea constituie miscarea de galopare a masinii.
Galopatul motorului
Mers neuniform al motorului la ralanti, cu trepidatii, care se
manifesta fie printr-o variatie neregulata a turatiei motorului
(amestec prea sarac) fie printr-o variatie ritmica a turatiei (amestec
prea bogat).
Gama de putere
Intervalul de rotatii pe minut, definit in mod subiectiv, in care
motorul dezvolta o parte substantiala din puterea sa maxima. Gama
de putere variaza in general de la o valoare putin sub momentul de
rotatie maxim al motorului pana la o valoare putin peste puterea
maxima a motorului.
Gazul de ardere
Reprezinta toate emisiile sub forma de gaze pe care le degaja
motorul prin teava de esapament. Acestea sunt de obicei
transformate chimic in catalizator, in scopul curatarii.
Geam de far intr-o singura unitate etansa
Far principal de automobil dintr-o singura bucata in care filamentul
este parte integranta din far iar lentila formeaza tubul.
Geam electric
Exprimare laconica pentru geamul de usa prevazut cu mecanism de
ridicare-coborare actionat electric.
Generator
Un mecanism care transforma energia de rotatie in curent continuu.
Generatoarele erau folosite la modelele vechi de masini pentru a
asigura energie electrica vehiculului.
Generatorul de gaz
Dispozitiv pirotehnic care, printr-o combustie declansata in mod
controlat, degaja aproape instantaneu azot si alte gaze necesare
umplerii airbagului.
Geometria directiei
Grupul de variabile de constructie, exterioare mecanismului de
directie care influenteaza comportamentul directiei, si care include
unghiul de cadere a rotilor, unghiul de fuga al rotilor, raza de
frecare, convergenta rotilor din fata si remanenta.
Girofar
Lampa cu lumina colorata (albastru, rosu sau galben), rotativa si cu
sclipiri intermitente, montata pe acoperisul unor autovehicule
pentru a atrage atentia celorlalti participanti la trafic, in scopul de a
circula cu atentie sporita, pentru a evita posibile accidente, sau de a
acorda prioritate in trafic autovehiculului in cauza, potrivit
prevederilor legale.
Givra
A fi sub influenta fenomenului de givraj. Sinonim cu jivra.
Givraj
"Deranjament functional, aparut pe fond meteorologic nefavorabil,
avand ca efect generarea unui strat de gheata in interiorul
carburatorului, strat care impiedica alimentarea cu carburant si care
genereaza, in cele din urma, oprirea motorului. Fenomenul este
favorizat de faptul ca, la motoarele prevazute cu carburator,
amestecul aer-benzina se formeaza intr-o zona de depresiune
(difuzor) si, in conditii de umiditate atmosferica ridicata (peste
60%) si temperaturi relativ scazute ale carburantului (0 . +15oC),
are loc inghetarea vaporilor de apa prezenti in aerul de admisie. Se
foloseste, de regula, in sintagma givrajul carburatorului; sinonim cu
givrare, jivrare sau jivraj."
GPL
Acronim pentru Gaz Petrolier Lichefiat. Uneori, in mod impropriu,
se foloseste si sinonimul LPG (Liquefied Petroleum Gas), forma
ortografica specifica limbii engleze.
GPS
Abreviere preluata din limba engleza pentru Global Positioning
System (sistem de pozitionare globala), sistem mondial de
navigatie radio prin satelit, care permite localizarea precisa a
anumitor obiective special urmarite. In general, echipamentele
pentru pozitionarea autovehiculelor prin satelit sunt dotate cu
module GPS care pot avea o precizie de pana la 2,5 m.
Greutatea bruta a vehiculului
Greutatea totala a unui vehicul, exprimata in kgf sau daN. Se
compune din greutatea proprie a vehiculului, complet echipat si cu
plinurile facute, plus greutatea maxima admisa a sarcinii utile
(pasageri, bagaje, marfa etc.). Se mai numeste si greutate totala si,
atunci cand se exprima in kg, masa totala.
Greutatea proprie
Se compune, conform normei UE, din greutatea vehiculului
pregatit de mers cu rezervorul umplut 90% si cu un sofer de 75 kg.
Grup conic
Angrenaj format din pinionul de atac si coroana dintata montata pe
carterul diferentialului; denumire populara pentru transmisia
principala. V. transmisie principala.
Rotatia masinii de-a lungul unei axe orizontale, care face ca partea
din fata si cea din spate sa penduleze in sus si in jos. Plonjarea si
apuparea constituie miscarea de galopare a masinii.
Galopatul motorului
Mers neuniform al motorului la ralanti, cu trepidatii, care se
manifesta fie printr-o variatie neregulata a turatiei motorului
(amestec prea sarac) fie printr-o variatie ritmica a turatiei (amestec
prea bogat).
Gama de putere
Intervalul de rotatii pe minut, definit in mod subiectiv, in care
motorul dezvolta o parte substantiala din puterea sa maxima. Gama
de putere variaza in general de la o valoare putin sub momentul de
rotatie maxim al motorului pana la o valoare putin peste puterea
maxima a motorului.
Gazul de ardere
Reprezinta toate emisiile sub forma de gaze pe care le degaja
motorul prin teava de esapament. Acestea sunt de obicei
transformate chimic in catalizator, in scopul curatarii.
Geam de far intr-o singura unitate etansa
Far principal de automobil dintr-o singura bucata in care filamentul
este parte integranta din far iar lentila formeaza tubul.
Geam electric
Exprimare laconica pentru geamul de usa prevazut cu mecanism de
ridicare-coborare actionat electric.
Generator
Un mecanism care transforma energia de rotatie in curent continuu.
Generatoarele erau folosite la modelele vechi de masini pentru a
asigura energie electrica vehiculului.
Generatorul de gaz
Dispozitiv pirotehnic care, printr-o combustie declansata in mod
controlat, degaja aproape instantaneu azot si alte gaze necesare
umplerii airbagului.
Geometria directiei
Grupul de variabile de constructie, exterioare mecanismului de
directie care influenteaza comportamentul directiei, si care include
unghiul de cadere a rotilor, unghiul de fuga al rotilor, raza de
frecare, convergenta rotilor din fata si remanenta.
Girofar
Lampa cu lumina colorata (albastru, rosu sau galben), rotativa si cu
sclipiri intermitente, montata pe acoperisul unor autovehicule
pentru a atrage atentia celorlalti participanti la trafic, in scopul de a
circula cu atentie sporita, pentru a evita posibile accidente, sau de a
acorda prioritate in trafic autovehiculului in cauza, potrivit
prevederilor legale.
Givra
A fi sub influenta fenomenului de givraj. Sinonim cu jivra.
Givraj
"Deranjament functional, aparut pe fond meteorologic nefavorabil,
avand ca efect generarea unui strat de gheata in interiorul
carburatorului, strat care impiedica alimentarea cu carburant si care
genereaza, in cele din urma, oprirea motorului. Fenomenul este
favorizat de faptul ca, la motoarele prevazute cu carburator,
amestecul aer-benzina se formeaza intr-o zona de depresiune
(difuzor) si, in conditii de umiditate atmosferica ridicata (peste
60%) si temperaturi relativ scazute ale carburantului (0 . +15oC),
are loc inghetarea vaporilor de apa prezenti in aerul de admisie. Se
foloseste, de regula, in sintagma givrajul carburatorului; sinonim cu
givrare, jivrare sau jivraj."
GPL
Acronim pentru Gaz Petrolier Lichefiat. Uneori, in mod impropriu,
se foloseste si sinonimul LPG (Liquefied Petroleum Gas), forma
ortografica specifica limbii engleze.
GPS
Abreviere preluata din limba engleza pentru Global Positioning
System (sistem de pozitionare globala), sistem mondial de
navigatie radio prin satelit, care permite localizarea precisa a
anumitor obiective special urmarite. In general, echipamentele
pentru pozitionarea autovehiculelor prin satelit sunt dotate cu
module GPS care pot avea o precizie de pana la 2,5 m.
Greutatea bruta a vehiculului
Greutatea totala a unui vehicul, exprimata in kgf sau daN. Se
compune din greutatea proprie a vehiculului, complet echipat si cu
plinurile facute, plus greutatea maxima admisa a sarcinii utile
(pasageri, bagaje, marfa etc.). Se mai numeste si greutate totala si,
atunci cand se exprima in kg, masa totala.
Greutatea proprie
Se compune, conform normei UE, din greutatea vehiculului
pregatit de mers cu rezervorul umplut 90% si cu un sofer de 75 kg.
Grup conic
Angrenaj format din pinionul de atac si coroana dintata montata pe
carterul diferentialului; denumire populara pentru transmisia
principala. V. transmisie principala.
Dictionar Auto - Litera F
Fabricatie
Numele de marca al unei masini sau camion, ca de exemplu:
Acura,Aston Martin,Audi,Bentley,Bmw,Bugatti,Buick,
Cadillac,Chevrolet,Chrysler,Dodge,Ferrari,Ford,Gmc,
Honda,Hummer,Hyundai,Infiniti,Jaguar,Jeep,Kia,Lamborghini,
Land Rover,Lexus,Lincoln,Lotus,Maserati,Maybach,Mazda,Mercury,
Mini,Mitsubishi,Morgan,Nissan,Pontiac,Porsche,Saab,Saturn,
Scion,Smart,Subaru,Suzuki,Tesla,Toyota,Volkswagen,Volvo
Fading
Scadere temporara a capacitatii de franare a unui vehicul ca urmare
a supraincalzirii garniturilor de frictiune (placute sau saboti), peste
limita maxima pe care acestea o pot suporta, sau ca urmare a
fierberii lichidului de frana in etrieri sau in cilindrii de frana,
fierbere care ar putea conduce la aparitia bulelor de aer in circuitul
de frana.
Faeton
Termenul faeton era adesea folosit pentru masinile decapotabile
construite in perioada anilor 1930. Faetonul era o masina cu un
design foarte sic, care avea de obicei 2 usi si un plafon convertibil.
Faetonul dublu avea patru locuri iar cel triplu, 6-7 locuri
Fanta de ventilatie
Orificiu de captare si control al fluxului de aer.
Faruri cu halogen
Lumini care ofera o iluminare mai puternica comparativ cu
luminile incandescente standard. Becurile cu halogen sunt umplute
cu un gaz ca de exemplu iod. Acest gaz reduce evaporarea treptata
a filamentului wolfram si mareste durata de folosire.
Faruri de ceata
Llumini auxiliare care au un fascicul mai larg decat cel al farurilor
standard. Farurile de ceata sunt montate de obicei mai jos decat
farurile standard, pentru a ilumina pe timp de ceata si pentru a
reduce reflectarea luminii.
Faza de drum Vezi: faza lunga.
Faza de intalnire Vezi: faza scurta.
Faza lunga
Lumina produsa de farurile unui autovehicul, asigurand o iluminare
pe raza mare. Se mai numeste si faza mare, lumina de drum sau
faza de drum.
Faza mica, asimetrica
Mai este numita si lumina de drum. Lumineaza mai puternic partea
dreapta a drumului decat pe cea stanga, de aceea este asimetrica.
Faza scurta Lumina produsa de farurile unui autovehicul, asigurand o iluminare
pe raza mica, astfel incat sa se evite orbirea celorlalti participanti la
trafic. Se mai numeste si faza mica, lumina de intilnire sau faza de
intalnire.
FCD
Abreviere preluata din limba engleza pentru Floating Car Data
(date de la vehiculele in miscare), metoda de determinare a vitezei
de trafic pe o retea de drumuri, metoda bazata pe colectarea datelor
de localizare si a informatiilor referitoare la viteza de deplasare si
directia de mers a autovehiculelor aflate in trafic .
Fereastra
"Deschidere laterala practicata pe cilindrii motoarelor cu ardere
interna al caror mecanism de distributie este fara supape. Prin
aceste deschideri se aspira amestecul proaspat (fereastra de baleiaj)
sau se elimina gazele arse (fereastra de evacuare); se mai numesc si
lumini
Fibra de carbon
Fasii de carbon pur care sunt extrem de rezistente la tensiune atunci
cand sunt intinse si care sunt foarte flexibile. Fibrele de carbon pot
fi fixate de rasini plastice, prin incalzire, vacuum sau presiune, si
formeaza un corp care este foarte rezistent si usor, dar extrem de
scump.
Fibra de sticla
Un material compozit care isi datoreaza rezistenta unor fibre mici
de sticla. Este un material plastic foarte rezistent si durabil, cu fibre
de sticle incastrate in plastic. Este folosit la caroseria masinilor de
curse, la caroseria multora dintre maisnile sport si, din ce in ce mai
mult, si la caroseria autovehiculelor de pasageri.
FIS
Display-ul de informatii al soferului, denumit anterior computer de
bord. Pe el se pot citi date interesante, cum ar fi distantele parcurse,
viteza medie de la pornire, consumul total si momentan, sau
temperatura exterioara.
Flotare a supapei
Stare datorata rotatiilor pe minut crescute ale motorului, in care
tachetii de supapa pierd contactul cu lobii arborelui cu came
datorita faptului ca arcurile de supapa nu sunt suficient de puternice
pentru a depasi miscarea diverselor componente ale comandei
supapelor. Flotarea prelungita a supapelor duce la stricarea
comandei supapelor.
Fluxul de lumina
Masoara fluxul luminos al unei surse de lumina. Unitatea de
masura este lumenul. O lampa da far obisnuita din halogen H4
emite circa 850 lumen, o H7 folosita de aproximativ 5 ani da 1100
lumen, iar lumina de xenon atinge 2500 lumen.
Forjare
Proces prin care metalul solid capata diferite grosimi pe sectiune,
adesea implicand incalzirea metalului.
Format
Raportul intre latimea si inaltimea unui obiect. Atunci cand este
folosit referitor la cauciucuri se refera la inaltimea flancului
anvelopei fara sarcina, impartita la latimea totala a anvelopei. Un
raport scazut indica un cauciuc mai mic si mai lat. Atunci cand este
folosit referitor la aripa se refera la anvergura aripii (partea mai
lunga care este perpendiculara fata de circulatia aerului), impartita
la coarda (partea care este paralela cu circulatia aerului).
Numele de marca al unei masini sau camion, ca de exemplu:
Acura,Aston Martin,Audi,Bentley,Bmw,Bugatti,Buick,
Cadillac,Chevrolet,Chrysler,Dodge,Ferrari,Ford,Gmc,
Honda,Hummer,Hyundai,Infiniti,Jaguar,Jeep,Kia,Lamborghini,
Land Rover,Lexus,Lincoln,Lotus,Maserati,Maybach,Mazda,Mercury,
Mini,Mitsubishi,Morgan,Nissan,Pontiac,Porsche,Saab,Saturn,
Scion,Smart,Subaru,Suzuki,Tesla,Toyota,Volkswagen,Volvo
Fading
Scadere temporara a capacitatii de franare a unui vehicul ca urmare
a supraincalzirii garniturilor de frictiune (placute sau saboti), peste
limita maxima pe care acestea o pot suporta, sau ca urmare a
fierberii lichidului de frana in etrieri sau in cilindrii de frana,
fierbere care ar putea conduce la aparitia bulelor de aer in circuitul
de frana.
Faeton
Termenul faeton era adesea folosit pentru masinile decapotabile
construite in perioada anilor 1930. Faetonul era o masina cu un
design foarte sic, care avea de obicei 2 usi si un plafon convertibil.
Faetonul dublu avea patru locuri iar cel triplu, 6-7 locuri
Fanta de ventilatie
Orificiu de captare si control al fluxului de aer.
Faruri cu halogen
Lumini care ofera o iluminare mai puternica comparativ cu
luminile incandescente standard. Becurile cu halogen sunt umplute
cu un gaz ca de exemplu iod. Acest gaz reduce evaporarea treptata
a filamentului wolfram si mareste durata de folosire.
Faruri de ceata
Llumini auxiliare care au un fascicul mai larg decat cel al farurilor
standard. Farurile de ceata sunt montate de obicei mai jos decat
farurile standard, pentru a ilumina pe timp de ceata si pentru a
reduce reflectarea luminii.
Faza de drum Vezi: faza lunga.
Faza de intalnire Vezi: faza scurta.
Faza lunga
Lumina produsa de farurile unui autovehicul, asigurand o iluminare
pe raza mare. Se mai numeste si faza mare, lumina de drum sau
faza de drum.
Faza mica, asimetrica
Mai este numita si lumina de drum. Lumineaza mai puternic partea
dreapta a drumului decat pe cea stanga, de aceea este asimetrica.
Faza scurta Lumina produsa de farurile unui autovehicul, asigurand o iluminare
pe raza mica, astfel incat sa se evite orbirea celorlalti participanti la
trafic. Se mai numeste si faza mica, lumina de intilnire sau faza de
intalnire.
FCD
Abreviere preluata din limba engleza pentru Floating Car Data
(date de la vehiculele in miscare), metoda de determinare a vitezei
de trafic pe o retea de drumuri, metoda bazata pe colectarea datelor
de localizare si a informatiilor referitoare la viteza de deplasare si
directia de mers a autovehiculelor aflate in trafic .
Fereastra
"Deschidere laterala practicata pe cilindrii motoarelor cu ardere
interna al caror mecanism de distributie este fara supape. Prin
aceste deschideri se aspira amestecul proaspat (fereastra de baleiaj)
sau se elimina gazele arse (fereastra de evacuare); se mai numesc si
lumini
Fibra de carbon
Fasii de carbon pur care sunt extrem de rezistente la tensiune atunci
cand sunt intinse si care sunt foarte flexibile. Fibrele de carbon pot
fi fixate de rasini plastice, prin incalzire, vacuum sau presiune, si
formeaza un corp care este foarte rezistent si usor, dar extrem de
scump.
Fibra de sticla
Un material compozit care isi datoreaza rezistenta unor fibre mici
de sticla. Este un material plastic foarte rezistent si durabil, cu fibre
de sticle incastrate in plastic. Este folosit la caroseria masinilor de
curse, la caroseria multora dintre maisnile sport si, din ce in ce mai
mult, si la caroseria autovehiculelor de pasageri.
FIS
Display-ul de informatii al soferului, denumit anterior computer de
bord. Pe el se pot citi date interesante, cum ar fi distantele parcurse,
viteza medie de la pornire, consumul total si momentan, sau
temperatura exterioara.
Flotare a supapei
Stare datorata rotatiilor pe minut crescute ale motorului, in care
tachetii de supapa pierd contactul cu lobii arborelui cu came
datorita faptului ca arcurile de supapa nu sunt suficient de puternice
pentru a depasi miscarea diverselor componente ale comandei
supapelor. Flotarea prelungita a supapelor duce la stricarea
comandei supapelor.
Fluxul de lumina
Masoara fluxul luminos al unei surse de lumina. Unitatea de
masura este lumenul. O lampa da far obisnuita din halogen H4
emite circa 850 lumen, o H7 folosita de aproximativ 5 ani da 1100
lumen, iar lumina de xenon atinge 2500 lumen.
Forjare
Proces prin care metalul solid capata diferite grosimi pe sectiune,
adesea implicand incalzirea metalului.
Format
Raportul intre latimea si inaltimea unui obiect. Atunci cand este
folosit referitor la cauciucuri se refera la inaltimea flancului
anvelopei fara sarcina, impartita la latimea totala a anvelopei. Un
raport scazut indica un cauciuc mai mic si mai lat. Atunci cand este
folosit referitor la aripa se refera la anvergura aripii (partea mai
lunga care este perpendiculara fata de circulatia aerului), impartita
la coarda (partea care este paralela cu circulatia aerului).
Dictionar Auto - Litera E
Ecartament
Distanta dintre planele mediane ale rotilor aceleiasi punti ale unui
vehicul, masurata la nivelul suprafetei de rulare. Daca puntea este
echipata cu roti jumelate (duble), se ia in considerare planul median
al fiecarei perechi de roti.
Efect de sol
Fenomen aerodinamic bazat pe Legea lui Bernoulli si datorita
caruia un flux de aer care circula pe sub caroseria unui automobil
de curse poate fi astfel perturbat de vecinatatea cu solul incat sa
creeze o forta deportanta menita sa imbunatateasca contactul rotilor
cu solul la viteze ridicate. Deoarece interesul de a exploata
consecinta acestui efect este exact invers decat in cazul aviatiei
(unde se doreste obtinerea portantei), in cazul automobilului acest
lucru se realizeaza prin profilarea infrastructurii caroseriei sub
forma unei aripi de avion pozitionata pe invers fata de directia de
mers, astfel incat sa se creeze sub vehicul o depresiune.
Efort de torsiune
Masura pentru forta de rasucire. Efortul de torsiune se masoara in
N-m (Newton-metri). Rotatile pe minut (RPM) la care motorul
produce un efort de trosiune maxim sunt foarte importante. De
exemplu, daca motorul A produce 200 N-m la 3.000 RPM, iar
motorul B produce 200 N.m la 5.000 RPM, atunci motorul A va
accelera mai bine la viteze mai joase, iar motorul B la viteze mai
mari.
EGR
Recircularea gazelor de esapament (Exhaust-gas recirculation) metoda
de a reduce oxizii de nitrogen din gazele de esapament prin
recircularea gazelor de la motor prin conducat de admisiune.
Astfel, gazele de esapament folosesc ca material inert ce absoarbe
caldura degajata de procesul de combustie si reduce nivelul
temperaturii atins in timpul combustiei.
Electromobil
Automobil cu actionare electrica de la o sursa proprie de energie
electrica. Sinonimia cu vehiculul electric este aproximativa, in
sensul ca electromobilul are un inteles mult mai limitat.
Electromotor de pornire
Vezi: demaror.
Electrovehicul Vezi: vehicul electric. Denumire mai rar utilizata.
Eleron
Deflector de aer lung si ingust, neintegrat in forma caroseriei (fara
continuitate de stil) si montat, uzual, la spatele unui autoturism
(transversal - pe capota, hayon sau pavilion) cu scopul diminuarii
portantei si, ca urmare, a imbunatatirii stabilitatii la viteze ridicate
prin realizarea unui contact mai bun al rotilor spate cu calea de
rulare. Sinonimia cu spoilerul este aproximativa (v. spoiler).
EMC
Abreviere preluata din limba engleza pentru ElectroMagnetic
Compatibility (compatibilitate electromagnetica), cerinta a
legislatiei europene care, in cazul autovehiculelor actuale,
presupune, pe de o parte, asigurarea unei imunitati totale a
componentelor electrice si electronice ale acestora fata de
interferentele electromagnetice ale surselor externe (linii aeriene de
inalta tensiune, relee de telecomunicatii etc.) si, pe de alta parte, un
control sigur al emisiilor electromagnetice ale autovehiculului.
EMS
Acronim preluat din limba engleza pentru Engine Management
System (sistem pentru gestionarea functionarii motorului), sistem
care se bazeaza pe un control computerizat al functionarii
motorului, prin monitorizarea mai multor parametri, cum ar fi:
turatia motorului, sarcina, temperatura motorului etc. Acest sistem
face ca motorul sa functioneze la parametri optimi, din punct de
vedere al emisiilor poluante, economiei de combustibil si
draivabilitatii, pentru cele mai diverse conditii de exploatare
autovehiculului.
EMV
Compatibilitatea electro-magnetica - comportarea electronicii
autovehiculului in campuri electrice puternice. In realitate, aceste
campuri pot fi intalnite in zonele apropiate de retelele de inalta
tensiune.
Entreprise
Caroserie de autoutilitara derivata dintr-o caroserie de autoturism,
prevazuta cu doua usi laterale (eventual, plus altele 2 blocate) si,
obligatoriu, o usa spate tip hayon, pentru accesul la platforma de
incarcare amenajata in spatiul portbagajului, plus cel aferent
banchetei spate. Denumirea provine din franceza, fiind utilizata de
firme precum Citroen, Oltcit etc.
EON
Prescurtarea pentru Enhanced Other Network. Prin acest sistem,
radioul masinii transmite anunturile de trafic si ale celorlalte
posturi in programul curent.
ESP
Electronic Stability System - Program electronic de stabilitate.
Sistemul incearca sa mentina pe traiectorie o masina care
derapeaza, prin franarea directionata a fiecarei roti. ESP este un
sistem de siguranta care permite controlul si stabilitatea unei masini
in timpul unor manevrari critice si corecteaza posibilele supravirarii
si subvirarii. ESP foloseste senzori pentru a delimita ruta pe care
soferul o doreste si actuala ruta pe care autovehiculul o parcurge.
Care roti vor fi franate? In conditiile de subvirare, cand curba este
luata prea larg (imaginea din stanga), rotile din fata se rasucesc spre
exterior.Atunci, ESP aplica frana pe roata din spate stanga. Cand
spatele masinii derapeaza, in conditiile de supravirare, ESP-ul
franeaza cu roata din fata dreapta. Datele EACS arata ca in
aproximativ 18% din accidentele usoare si 34% din accidentele
fatale; ESP ar avea o influenta certa (fie reduce probabilitatea unui
accident sau evitand accidentul cu totul).Unde cauzele accidentului
au fost identificate ca " pierderea controlului autovehiculului", ESP
ar avea cu siguranta un beneficiu in 42% din cazurile accidentelor
rezultate cu daune si in 67% din accidentele fatale. ESP a devenit
cunoscut prin asa-numitul "test al elanului" si este incorporat azi
multor masini ca o masura de siguranta.
ESS
Abreviere preluata din limba engleza pentru Electronic Stability
System (sistem pentru controlul electronic al stabilitatii), sistem
care lucreaza in combinatie cu ABS-ul si TCS-ul pentru a permite
mentinerea vehiculului pe traseu dorit, prevenind derapajul lateral.
Acest sistem se comercializeaza sub diverse denumiri, cum ar fi:
StabiliTrak (GM), AdvanceTrac (Lincoln) sau ESP (la mai multi
constructori auto).
ETC
Abreviere preluata din limba engleza pentru Electronic Traction
Control (Control Electronic al Tractiunii), sistem care functioneaza
numai impreuna ABS-ul si este dezactivat automat atunci cand
vehiculul se deplaseaza cu viteze mai mari de 50 Km/h, viteza la
care se presupune ca o invartire neintentionata a rotii este putin
probabil sa apara. Ca si ABS-ul, sistemul ETC este eficace, in
special, pentru a mentine controlul autovehiculului atunci cand o
parte a acestuia se depalseaza pe o suprafata mai alunecoasa decat
pe partea cealalta. Se utilizeaza, in acest scop, senzorii ABS pentru
a determina viteza unghiulara a rotii si se franeaza roata care
patineaza (are turatie mai mare), prin intermediul arborelui
planetar, diferentialul aplicand cuplul motor doar rotii stationare
sau cu viteza unghiulara mai mica.
Etrier
Mecanism de actionare hidraulica a placutelor de frictiune da la
frana disc, mecanism care permite, totodata, si o reglare continua a
jocului dintre discul de frana si placute, pe masura uzurii acestora.
Etriere de franare
Placutele de frana sunt montate pe etriere, care se se afla langa
discul de frana. Etrierul asigura ca placutele de frana sa exercite o
presiune egala asupra discului.
ETS
Electric Train System - este o reglare a patinarii tractiunii.
Euro III sau Euro 3
Nivel de depoluare (standard) impus pentru autovehiculele
destinate pietei europene incepand cu anul 2000, de aceea acest
standard mai este cunoscut si sub denumirea de Euro 2000.
Evacuare
Sistemul de evacuare a gazelor arse in motorul cu ardere interna
este compus dintr-un sistem de tevi sau tuburi, toba de esapament
si, in unele cazuri, resonator
Evacuare
Faza a ciclului motor, in care gazele arse sunt eliminate din camera
de ardere; ultimul timp, ca evolutie a ciclului motor, dupa admisie,
compresie si destindere.
Distanta dintre planele mediane ale rotilor aceleiasi punti ale unui
vehicul, masurata la nivelul suprafetei de rulare. Daca puntea este
echipata cu roti jumelate (duble), se ia in considerare planul median
al fiecarei perechi de roti.
Efect de sol
Fenomen aerodinamic bazat pe Legea lui Bernoulli si datorita
caruia un flux de aer care circula pe sub caroseria unui automobil
de curse poate fi astfel perturbat de vecinatatea cu solul incat sa
creeze o forta deportanta menita sa imbunatateasca contactul rotilor
cu solul la viteze ridicate. Deoarece interesul de a exploata
consecinta acestui efect este exact invers decat in cazul aviatiei
(unde se doreste obtinerea portantei), in cazul automobilului acest
lucru se realizeaza prin profilarea infrastructurii caroseriei sub
forma unei aripi de avion pozitionata pe invers fata de directia de
mers, astfel incat sa se creeze sub vehicul o depresiune.
Efort de torsiune
Masura pentru forta de rasucire. Efortul de torsiune se masoara in
N-m (Newton-metri). Rotatile pe minut (RPM) la care motorul
produce un efort de trosiune maxim sunt foarte importante. De
exemplu, daca motorul A produce 200 N-m la 3.000 RPM, iar
motorul B produce 200 N.m la 5.000 RPM, atunci motorul A va
accelera mai bine la viteze mai joase, iar motorul B la viteze mai
mari.
EGR
Recircularea gazelor de esapament (Exhaust-gas recirculation) metoda
de a reduce oxizii de nitrogen din gazele de esapament prin
recircularea gazelor de la motor prin conducat de admisiune.
Astfel, gazele de esapament folosesc ca material inert ce absoarbe
caldura degajata de procesul de combustie si reduce nivelul
temperaturii atins in timpul combustiei.
Electromobil
Automobil cu actionare electrica de la o sursa proprie de energie
electrica. Sinonimia cu vehiculul electric este aproximativa, in
sensul ca electromobilul are un inteles mult mai limitat.
Electromotor de pornire
Vezi: demaror.
Electrovehicul Vezi: vehicul electric. Denumire mai rar utilizata.
Eleron
Deflector de aer lung si ingust, neintegrat in forma caroseriei (fara
continuitate de stil) si montat, uzual, la spatele unui autoturism
(transversal - pe capota, hayon sau pavilion) cu scopul diminuarii
portantei si, ca urmare, a imbunatatirii stabilitatii la viteze ridicate
prin realizarea unui contact mai bun al rotilor spate cu calea de
rulare. Sinonimia cu spoilerul este aproximativa (v. spoiler).
EMC
Abreviere preluata din limba engleza pentru ElectroMagnetic
Compatibility (compatibilitate electromagnetica), cerinta a
legislatiei europene care, in cazul autovehiculelor actuale,
presupune, pe de o parte, asigurarea unei imunitati totale a
componentelor electrice si electronice ale acestora fata de
interferentele electromagnetice ale surselor externe (linii aeriene de
inalta tensiune, relee de telecomunicatii etc.) si, pe de alta parte, un
control sigur al emisiilor electromagnetice ale autovehiculului.
EMS
Acronim preluat din limba engleza pentru Engine Management
System (sistem pentru gestionarea functionarii motorului), sistem
care se bazeaza pe un control computerizat al functionarii
motorului, prin monitorizarea mai multor parametri, cum ar fi:
turatia motorului, sarcina, temperatura motorului etc. Acest sistem
face ca motorul sa functioneze la parametri optimi, din punct de
vedere al emisiilor poluante, economiei de combustibil si
draivabilitatii, pentru cele mai diverse conditii de exploatare
autovehiculului.
EMV
Compatibilitatea electro-magnetica - comportarea electronicii
autovehiculului in campuri electrice puternice. In realitate, aceste
campuri pot fi intalnite in zonele apropiate de retelele de inalta
tensiune.
Entreprise
Caroserie de autoutilitara derivata dintr-o caroserie de autoturism,
prevazuta cu doua usi laterale (eventual, plus altele 2 blocate) si,
obligatoriu, o usa spate tip hayon, pentru accesul la platforma de
incarcare amenajata in spatiul portbagajului, plus cel aferent
banchetei spate. Denumirea provine din franceza, fiind utilizata de
firme precum Citroen, Oltcit etc.
EON
Prescurtarea pentru Enhanced Other Network. Prin acest sistem,
radioul masinii transmite anunturile de trafic si ale celorlalte
posturi in programul curent.
ESP
Electronic Stability System - Program electronic de stabilitate.
Sistemul incearca sa mentina pe traiectorie o masina care
derapeaza, prin franarea directionata a fiecarei roti. ESP este un
sistem de siguranta care permite controlul si stabilitatea unei masini
in timpul unor manevrari critice si corecteaza posibilele supravirarii
si subvirarii. ESP foloseste senzori pentru a delimita ruta pe care
soferul o doreste si actuala ruta pe care autovehiculul o parcurge.
Care roti vor fi franate? In conditiile de subvirare, cand curba este
luata prea larg (imaginea din stanga), rotile din fata se rasucesc spre
exterior.Atunci, ESP aplica frana pe roata din spate stanga. Cand
spatele masinii derapeaza, in conditiile de supravirare, ESP-ul
franeaza cu roata din fata dreapta. Datele EACS arata ca in
aproximativ 18% din accidentele usoare si 34% din accidentele
fatale; ESP ar avea o influenta certa (fie reduce probabilitatea unui
accident sau evitand accidentul cu totul).Unde cauzele accidentului
au fost identificate ca " pierderea controlului autovehiculului", ESP
ar avea cu siguranta un beneficiu in 42% din cazurile accidentelor
rezultate cu daune si in 67% din accidentele fatale. ESP a devenit
cunoscut prin asa-numitul "test al elanului" si este incorporat azi
multor masini ca o masura de siguranta.
ESS
Abreviere preluata din limba engleza pentru Electronic Stability
System (sistem pentru controlul electronic al stabilitatii), sistem
care lucreaza in combinatie cu ABS-ul si TCS-ul pentru a permite
mentinerea vehiculului pe traseu dorit, prevenind derapajul lateral.
Acest sistem se comercializeaza sub diverse denumiri, cum ar fi:
StabiliTrak (GM), AdvanceTrac (Lincoln) sau ESP (la mai multi
constructori auto).
ETC
Abreviere preluata din limba engleza pentru Electronic Traction
Control (Control Electronic al Tractiunii), sistem care functioneaza
numai impreuna ABS-ul si este dezactivat automat atunci cand
vehiculul se deplaseaza cu viteze mai mari de 50 Km/h, viteza la
care se presupune ca o invartire neintentionata a rotii este putin
probabil sa apara. Ca si ABS-ul, sistemul ETC este eficace, in
special, pentru a mentine controlul autovehiculului atunci cand o
parte a acestuia se depalseaza pe o suprafata mai alunecoasa decat
pe partea cealalta. Se utilizeaza, in acest scop, senzorii ABS pentru
a determina viteza unghiulara a rotii si se franeaza roata care
patineaza (are turatie mai mare), prin intermediul arborelui
planetar, diferentialul aplicand cuplul motor doar rotii stationare
sau cu viteza unghiulara mai mica.
Etrier
Mecanism de actionare hidraulica a placutelor de frictiune da la
frana disc, mecanism care permite, totodata, si o reglare continua a
jocului dintre discul de frana si placute, pe masura uzurii acestora.
Etriere de franare
Placutele de frana sunt montate pe etriere, care se se afla langa
discul de frana. Etrierul asigura ca placutele de frana sa exercite o
presiune egala asupra discului.
ETS
Electric Train System - este o reglare a patinarii tractiunii.
Euro III sau Euro 3
Nivel de depoluare (standard) impus pentru autovehiculele
destinate pietei europene incepand cu anul 2000, de aceea acest
standard mai este cunoscut si sub denumirea de Euro 2000.
Evacuare
Sistemul de evacuare a gazelor arse in motorul cu ardere interna
este compus dintr-un sistem de tevi sau tuburi, toba de esapament
si, in unele cazuri, resonator
Evacuare
Faza a ciclului motor, in care gazele arse sunt eliminate din camera
de ardere; ultimul timp, ca evolutie a ciclului motor, dupa admisie,
compresie si destindere.
Dictionar Auto - Litera D
Dealer
O firma care cumpara si vinde, cu un adaos comercial. Firma
lucreaza indeaproape cu consumatorul, in comparatie cu o firma
distribuitoare sau un angrosist, dar opereaza cu un adaos comercial
ceva mai ridicat decat acestia.
Dealer auto
Punct de vanzare cu amanuntul care comercializeaza o linie de
produse (sau chiar mai multe) ale unui producator catre publicul
larg sau companii auto. Dealer-ul asigura de asemenea service si
vinde piese de schimb pentru marca de masini pe care le
comercializeaza. In anumite cazuri, un dealer poate comercializa si
produsele altui producator.
Decapotabila
Orice masina cu plafon pliabi . Termenul a aparut in SUA in jurul
anului 1930. In anii '50 a aparut si termenul "decapotabila cu plafon rigid"
care desemneaza o masina al carei plafon seamana cu cel al
unei decapotabile dar este fix si nu se poate plia.
Declivitate
Inclinarea unui drum pe o portiune uniforma fata de axa orizontala
Demaror
Motor electric alimentat de la o baterie, care serveste la pornirea
motoarelor cu ardere interna. Se mai numeste si electromotor de
pornire sau start r.
Deplasare unghiulara
Rotatia in jurul unei axe verticale care trece prin centrul de
gravitatie al masinii.
Deport
Distanta, masurata in milimetri, dintre suprafata de asezare a jantei
pe butucul rotii si un plan paralel cu aceasta suprafata, care trece
prin mijlocul rotii (pe latime)
Deportant
Care produce efectul de deportanta.
Deportanta
Forta verticala, indusa prin mijloace tehnice adecvate, menita sa
anuleze sau sa diminueze efectul portantei.
Deriva
Denumire laconica pentru unghiul dintre directia de deplasare
dorita a unui autovehicul si directia reala de deplasare a acestuia,
datorata elasticitatii pneurilor si determinata de solicitari
transversale diverse (rafalele puternice de vant sau de curentii de
aer formati datorita circulatiei cu viteza mare a unor vehicule grele
pe directia opusa de mers, intratul in viraj etc.). Se mai numeste si
unghi de deriva a pneului (denumire ISO) sau unghi de alunecare a
pneului (denumire SAE).
Deriva zero de directie
Sistem de directie a carui geometrie are o raza de frecare egala cu
zero. Aceasta configuratie minimizeaza efectele produse de
acceleratie (la masinile cu tractiune frontala) sau de franare pe
drumuri cu suprafata inegala.
Detonatie
Conditie in care, dupa ce bujia se aprinde, o parte din amestecul de
combustibil-aer nears in camera de combustie explodeaza in mod
spontan si acest efect este contrabalansat doar de caldura si
presiunea create de amestecul de combustibil-aer deja aprins.
Deviere de torsiune
Tendinta unei masini de a vira intr-o anumita directie la accelerare.
Devierea de torsiune este mai des intalnita la masinile cu tractiune
pe fata deoarece fortele de reactiune create de semi-arbori pot
genera forte neegale de directie la rotile din fata.
DI
Injectia directa (Direct Injection), atat la motoarele Otto, cat si la
cele Diesel. Astfel, combustibilul este injectat direct in camerele de
ardere si ars bine, fara ocoale prin camere laterale. La Diesel era
problematic zgomotul puternic al exploziei. Audi a reusit sa
remedieze aceasta deficienta printr-o turbionare exacta a aerului si
printr-un amestec cat mai bun cu combustibilul.
Diesel sau dieseL Vezi: motor Diesel
Dieseliza
A echipa un automobil cu un motor Diesel sau a modifica structura
unui motor cu aprindere prin scanteie pentru a-l face sa functioneze
ca un motor Diesel.
Dieselizare
Actiunea de a echipa un automobil cu motor Diesel sau de a
modifica structura unui motor cu aprindere prin scanteia pentru a-l
face sa functioneze ca un motor Diesel.
Diferential
Permite ca rotile din dreapta si din stanga sa se roteasca la diferite
rotatii pe minut. Acest lucru este necesar mai ales la curbe, cand
roata din exteriorul curbei se invarte mai repede decat cea aflata in
interior, pentru a compensa distanta mai mare pe care o are de
parcurs
Diferential autoblocabil
Diferential specific automobilelor de lux cu capacitate mare de
trecere, la care repartitia momentului motor la roti se face in functie
de conditiile de deplasare, evitandu-se astfel patinarea, continuu si
fara interventia soferului, atunci cand aderenta uneia dintre rotile
motoare este mai mica.
Diferential blocabil
Diferential specific automobilelor cu capacitate mare de trecere,
care permite ca, printr-o blocare comandata de sofer, sa se anuleze
miscarea diferentiata a rotilor (unul dintre arborii planetari este
blocat cu un stift solidar cu carcasa diferentialului). Se asigura
astfel posibilitatea deplasarii autovehiculului si atunci cand
aderenta uneia dintre roti este foarte mica.
Diferential de blocare
Diferential ale carui distributii pot fi blocate impreuna, astfel incat
sa se elimine miscarile diferite ale celor doua roti si sa se
maximizeze tractiunea in conditii de drum alunecos.
Diferential de centru
Diferential folosit la sistemul de tractiune pe toate rotile (AWD)
pentru a distribui forta la diferentialul din fata si la cel din spate.
Diferential de torsiune
O alta forma constructiva a diferentialului central, utilizata la firma
Audi, pentru modelele Quattro.
Diferential interaxial
Diferential suplimentar, folosit in cazul autovehiculelor cu tractiune
integrala, pentru a permite preluarea diferentei de deplasare a
rotilor de pe puntea fata, comparativ cu cele ale puntii spate (cazul
trecerii peste obstacole), printr-o repartizare adecvata a cuplului
motor pe fiecare dintre punti. Acesta este amplasat central, fata de
axa caroserie, intre diferentialul puntii fata si cel al puntii spate.
Mai rar, in limba romana, se numeste si diferential de torsiune.
Diferential partial de alunecare (LSD, Limited Slip Differential)
Diferential care reduce diferenta de viteza dintre roti. LSD-ul
imbunatateste tractiunea impiedicand roata care patineaza sa mai
primeasca putere de la motor. Acest lucru forteaza ambele roti
tractoare sa aiba aceeasi viteza de rotatie indiferent de tractiunea
disponibila. Rotile sunt totusi actionate diferit la conditii normale
de drum, dar tractiunea este imbunatatita cand masina ruleaza in
noroi sau pe zapada. Diferentialul partial de alunecare asigura
transmiterea unei rotatii la ambele roti chiar daca una dintre ele se
afla pe o portiune alunecoasa.
DIN
Acronim preluat din limba Germana pentru Deutsches Institut fur
Normung (Institutul German de Standardizare), institut care a
elaborat mai multe norme de standardizare cu aplicare in domeniul
auto, norme recunoscute in majoritatea tarilor europene.
Directie asistata
Sistem de control al directiei (electric, hiraulic, electro-hidraulic
etc.) in scopul imbunatatirii stabilitatii autovehiculului si a adaptarii
tinutei de drum la viteza de deplasare.
Directie convergenta a rotilor
Schimbarile in directia unei roti care apar fara ca soferul sa miste
volanul. Directia convergenta poate fi cauzata de directie sau de
deformatii ale pieselor de suspensie, datorate tensiunilor aparute la
viraje, accelerare si/sau franare atat pe drumuri netede cat si cu
denivelari.
Directie cu pinion si cremaliera
Tip de directie uzual. Volanul este legat de pinion care pune in
functiune o cremaliera. Pe masura ce pinionul se invarte, se pune in
functiune si cremaliera, care pune in functiune mecanismul de
directie, facand ca rotile sa se miste in stanga sau in dreapta.
Directie la toate rotile (4WS, Four Wheel Steering)
Mecanism care permite si rotilor din spate sa fie directionate.
Unghiul de directie este adesea limitat la 2-3 grade. Acest
mecanism permite ca atat rotile din spate cat si cele din fata sa fie
directionate pentru a imbunatati manevrabilitatea si pentru a asigura
mai multa stabilitate la viraje.
Directie neutra
Situatie in care masina se afla in curba iar unghiurile de alunecare
in fata si in spate au aproximativ aceeasi valoare. Desi aparent pare
o stare de echilibru ideala, directia neutra nu ofera o stabilitate la fel
de mare precum o usoara subvirare, la care deriva este mai mare la
rotile din fata decat la cele din spate.
Discul de frana
Frana foloseste un rotor in forma de disc si etriere care tin placutele
de frana. Rotorul este atasat butucului de roata si se invarte odata
cu el. Etrierele sunt fixe. Atunci cand pedala de frana este apasata,
etrierele exercita presiune asupra rotorului. Placutele de frana
incetinesc rotorul ori de cate ori este nevoie. Majoritatea masinilor
folosesc discuri de frana la rotile din fata. Discurile de frana rezista
la caldura si isi pot pastra puterea de franare mult mai bine decat
franele cu tambur
Dispozitiv de pornire
Motor mic alimentat de baterie care invarte vilbrochenul inainte ca
motorul sa porneasca.
Distanta dintre axe
Distanta dintre centrele axei rotilor din fata si axei rotilor din spate,
vazuta din lateral.
Distribuitor
Un dispozitiv care transfera forta electromotoare la bujie.
Distribuitorul directioneaza forta electromotoare de la bobina la
bujie pentru ca aceasta din urma sa se declanseze.
Distributie
Denumire laconica pentru mecanismul de distributie al motoarelor
cu ardere interna, mecanism care comanda timpii de lucru ai
ciclului motor (admisia, compresia, destinderea si evacuarea)
pentru fiecare cilindru in parte. In jargonul automobilistic, cand se
spune distributie schimbata se intelege ca a fost schimbata recent
cureaua de distributie si, eventual, rolele intinzatoare (numai pentru
motoarele la care antrenarea mecanismului de distributie se face
prin curea dintata).
DOHC
Abreviere preluata din limba engleza pentru Double OverHead
Camshaft (doi arbori cu came in chiulasa). Se foloseste, de regula,
in sintagma motor DOHC, semnificand un motor cu doi arbori cu
came in chiulasa: unul pentru actionarea supapelor de admisie si
celalalt pentru actionarea supapelor de evacuare.
Dos-A-Dos
Automobil in care cei patru pasageri stau fata in fata sau spate in
spate, aparut la inceputul secolului XX. Foarte rar intalnit in
prezent.
Dream car
Un automobil unic, futurist si experimental, care este prezentat in
general la targuri auto pentru a stimula interesul fata de produsele
producatorului respectiv. Doar o parte dintre ele intra in productia
de serie.
Drum public
Cale de comunicatie terestra, cu exceptia cailor ferate, special
amenajata pentru traficul pietonal sau rutier, deschisa circulatiei
publice.
Dublu climatronic
Sistem de aer conditionat controlat electronic, cu posibilitate de
reglare idependenta a teperaturii pentru locurile fata si spate.
Dummy
Papusa ce imita corpul uman, care se foloseste la testele de
ciocnire. Masuratorile fac posibila aprecierea riscului de ranire in
functie de loviturile suferite.
O firma care cumpara si vinde, cu un adaos comercial. Firma
lucreaza indeaproape cu consumatorul, in comparatie cu o firma
distribuitoare sau un angrosist, dar opereaza cu un adaos comercial
ceva mai ridicat decat acestia.
Dealer auto
Punct de vanzare cu amanuntul care comercializeaza o linie de
produse (sau chiar mai multe) ale unui producator catre publicul
larg sau companii auto. Dealer-ul asigura de asemenea service si
vinde piese de schimb pentru marca de masini pe care le
comercializeaza. In anumite cazuri, un dealer poate comercializa si
produsele altui producator.
Decapotabila
Orice masina cu plafon pliabi . Termenul a aparut in SUA in jurul
anului 1930. In anii '50 a aparut si termenul "decapotabila cu plafon rigid"
care desemneaza o masina al carei plafon seamana cu cel al
unei decapotabile dar este fix si nu se poate plia.
Declivitate
Inclinarea unui drum pe o portiune uniforma fata de axa orizontala
Demaror
Motor electric alimentat de la o baterie, care serveste la pornirea
motoarelor cu ardere interna. Se mai numeste si electromotor de
pornire sau start r.
Deplasare unghiulara
Rotatia in jurul unei axe verticale care trece prin centrul de
gravitatie al masinii.
Deport
Distanta, masurata in milimetri, dintre suprafata de asezare a jantei
pe butucul rotii si un plan paralel cu aceasta suprafata, care trece
prin mijlocul rotii (pe latime)
Deportant
Care produce efectul de deportanta.
Deportanta
Forta verticala, indusa prin mijloace tehnice adecvate, menita sa
anuleze sau sa diminueze efectul portantei.
Deriva
Denumire laconica pentru unghiul dintre directia de deplasare
dorita a unui autovehicul si directia reala de deplasare a acestuia,
datorata elasticitatii pneurilor si determinata de solicitari
transversale diverse (rafalele puternice de vant sau de curentii de
aer formati datorita circulatiei cu viteza mare a unor vehicule grele
pe directia opusa de mers, intratul in viraj etc.). Se mai numeste si
unghi de deriva a pneului (denumire ISO) sau unghi de alunecare a
pneului (denumire SAE).
Deriva zero de directie
Sistem de directie a carui geometrie are o raza de frecare egala cu
zero. Aceasta configuratie minimizeaza efectele produse de
acceleratie (la masinile cu tractiune frontala) sau de franare pe
drumuri cu suprafata inegala.
Detonatie
Conditie in care, dupa ce bujia se aprinde, o parte din amestecul de
combustibil-aer nears in camera de combustie explodeaza in mod
spontan si acest efect este contrabalansat doar de caldura si
presiunea create de amestecul de combustibil-aer deja aprins.
Deviere de torsiune
Tendinta unei masini de a vira intr-o anumita directie la accelerare.
Devierea de torsiune este mai des intalnita la masinile cu tractiune
pe fata deoarece fortele de reactiune create de semi-arbori pot
genera forte neegale de directie la rotile din fata.
DI
Injectia directa (Direct Injection), atat la motoarele Otto, cat si la
cele Diesel. Astfel, combustibilul este injectat direct in camerele de
ardere si ars bine, fara ocoale prin camere laterale. La Diesel era
problematic zgomotul puternic al exploziei. Audi a reusit sa
remedieze aceasta deficienta printr-o turbionare exacta a aerului si
printr-un amestec cat mai bun cu combustibilul.
Diesel sau dieseL Vezi: motor Diesel
Dieseliza
A echipa un automobil cu un motor Diesel sau a modifica structura
unui motor cu aprindere prin scanteie pentru a-l face sa functioneze
ca un motor Diesel.
Dieselizare
Actiunea de a echipa un automobil cu motor Diesel sau de a
modifica structura unui motor cu aprindere prin scanteia pentru a-l
face sa functioneze ca un motor Diesel.
Diferential
Permite ca rotile din dreapta si din stanga sa se roteasca la diferite
rotatii pe minut. Acest lucru este necesar mai ales la curbe, cand
roata din exteriorul curbei se invarte mai repede decat cea aflata in
interior, pentru a compensa distanta mai mare pe care o are de
parcurs
Diferential autoblocabil
Diferential specific automobilelor de lux cu capacitate mare de
trecere, la care repartitia momentului motor la roti se face in functie
de conditiile de deplasare, evitandu-se astfel patinarea, continuu si
fara interventia soferului, atunci cand aderenta uneia dintre rotile
motoare este mai mica.
Diferential blocabil
Diferential specific automobilelor cu capacitate mare de trecere,
care permite ca, printr-o blocare comandata de sofer, sa se anuleze
miscarea diferentiata a rotilor (unul dintre arborii planetari este
blocat cu un stift solidar cu carcasa diferentialului). Se asigura
astfel posibilitatea deplasarii autovehiculului si atunci cand
aderenta uneia dintre roti este foarte mica.
Diferential de blocare
Diferential ale carui distributii pot fi blocate impreuna, astfel incat
sa se elimine miscarile diferite ale celor doua roti si sa se
maximizeze tractiunea in conditii de drum alunecos.
Diferential de centru
Diferential folosit la sistemul de tractiune pe toate rotile (AWD)
pentru a distribui forta la diferentialul din fata si la cel din spate.
Diferential de torsiune
O alta forma constructiva a diferentialului central, utilizata la firma
Audi, pentru modelele Quattro.
Diferential interaxial
Diferential suplimentar, folosit in cazul autovehiculelor cu tractiune
integrala, pentru a permite preluarea diferentei de deplasare a
rotilor de pe puntea fata, comparativ cu cele ale puntii spate (cazul
trecerii peste obstacole), printr-o repartizare adecvata a cuplului
motor pe fiecare dintre punti. Acesta este amplasat central, fata de
axa caroserie, intre diferentialul puntii fata si cel al puntii spate.
Mai rar, in limba romana, se numeste si diferential de torsiune.
Diferential partial de alunecare (LSD, Limited Slip Differential)
Diferential care reduce diferenta de viteza dintre roti. LSD-ul
imbunatateste tractiunea impiedicand roata care patineaza sa mai
primeasca putere de la motor. Acest lucru forteaza ambele roti
tractoare sa aiba aceeasi viteza de rotatie indiferent de tractiunea
disponibila. Rotile sunt totusi actionate diferit la conditii normale
de drum, dar tractiunea este imbunatatita cand masina ruleaza in
noroi sau pe zapada. Diferentialul partial de alunecare asigura
transmiterea unei rotatii la ambele roti chiar daca una dintre ele se
afla pe o portiune alunecoasa.
DIN
Acronim preluat din limba Germana pentru Deutsches Institut fur
Normung (Institutul German de Standardizare), institut care a
elaborat mai multe norme de standardizare cu aplicare in domeniul
auto, norme recunoscute in majoritatea tarilor europene.
Directie asistata
Sistem de control al directiei (electric, hiraulic, electro-hidraulic
etc.) in scopul imbunatatirii stabilitatii autovehiculului si a adaptarii
tinutei de drum la viteza de deplasare.
Directie convergenta a rotilor
Schimbarile in directia unei roti care apar fara ca soferul sa miste
volanul. Directia convergenta poate fi cauzata de directie sau de
deformatii ale pieselor de suspensie, datorate tensiunilor aparute la
viraje, accelerare si/sau franare atat pe drumuri netede cat si cu
denivelari.
Directie cu pinion si cremaliera
Tip de directie uzual. Volanul este legat de pinion care pune in
functiune o cremaliera. Pe masura ce pinionul se invarte, se pune in
functiune si cremaliera, care pune in functiune mecanismul de
directie, facand ca rotile sa se miste in stanga sau in dreapta.
Directie la toate rotile (4WS, Four Wheel Steering)
Mecanism care permite si rotilor din spate sa fie directionate.
Unghiul de directie este adesea limitat la 2-3 grade. Acest
mecanism permite ca atat rotile din spate cat si cele din fata sa fie
directionate pentru a imbunatati manevrabilitatea si pentru a asigura
mai multa stabilitate la viraje.
Directie neutra
Situatie in care masina se afla in curba iar unghiurile de alunecare
in fata si in spate au aproximativ aceeasi valoare. Desi aparent pare
o stare de echilibru ideala, directia neutra nu ofera o stabilitate la fel
de mare precum o usoara subvirare, la care deriva este mai mare la
rotile din fata decat la cele din spate.
Discul de frana
Frana foloseste un rotor in forma de disc si etriere care tin placutele
de frana. Rotorul este atasat butucului de roata si se invarte odata
cu el. Etrierele sunt fixe. Atunci cand pedala de frana este apasata,
etrierele exercita presiune asupra rotorului. Placutele de frana
incetinesc rotorul ori de cate ori este nevoie. Majoritatea masinilor
folosesc discuri de frana la rotile din fata. Discurile de frana rezista
la caldura si isi pot pastra puterea de franare mult mai bine decat
franele cu tambur
Dispozitiv de pornire
Motor mic alimentat de baterie care invarte vilbrochenul inainte ca
motorul sa porneasca.
Distanta dintre axe
Distanta dintre centrele axei rotilor din fata si axei rotilor din spate,
vazuta din lateral.
Distribuitor
Un dispozitiv care transfera forta electromotoare la bujie.
Distribuitorul directioneaza forta electromotoare de la bobina la
bujie pentru ca aceasta din urma sa se declanseze.
Distributie
Denumire laconica pentru mecanismul de distributie al motoarelor
cu ardere interna, mecanism care comanda timpii de lucru ai
ciclului motor (admisia, compresia, destinderea si evacuarea)
pentru fiecare cilindru in parte. In jargonul automobilistic, cand se
spune distributie schimbata se intelege ca a fost schimbata recent
cureaua de distributie si, eventual, rolele intinzatoare (numai pentru
motoarele la care antrenarea mecanismului de distributie se face
prin curea dintata).
DOHC
Abreviere preluata din limba engleza pentru Double OverHead
Camshaft (doi arbori cu came in chiulasa). Se foloseste, de regula,
in sintagma motor DOHC, semnificand un motor cu doi arbori cu
came in chiulasa: unul pentru actionarea supapelor de admisie si
celalalt pentru actionarea supapelor de evacuare.
Dos-A-Dos
Automobil in care cei patru pasageri stau fata in fata sau spate in
spate, aparut la inceputul secolului XX. Foarte rar intalnit in
prezent.
Dream car
Un automobil unic, futurist si experimental, care este prezentat in
general la targuri auto pentru a stimula interesul fata de produsele
producatorului respectiv. Doar o parte dintre ele intra in productia
de serie.
Drum public
Cale de comunicatie terestra, cu exceptia cailor ferate, special
amenajata pentru traficul pietonal sau rutier, deschisa circulatiei
publice.
Dublu climatronic
Sistem de aer conditionat controlat electronic, cu posibilitate de
reglare idependenta a teperaturii pentru locurile fata si spate.
Dummy
Papusa ce imita corpul uman, care se foloseste la testele de
ciocnire. Masuratorile fac posibila aprecierea riscului de ranire in
functie de loviturile suferite.
Dictionar Auto - Litera C
Cabrioleta
Un alt termen folosit pentru masina decapotabila. Producatorii
europeni denumesc modelele decapotabile Carbriolet sau Cabrio.
Masina decapotabila are un plafon care poate fi coborat si doua sau
patru locuri.
Cadru
Structura de baza, de tip punte, a masinii care sustine si
pozitioneaza caroseria si partile mecanice importante ale masinii.
Cal-Putere (CP)
Unitatea de masura pentru puterea produsa de un motor. Puterea
efectiva sau puterea de franare (CP) si kilowatii (KW) sunt unitatile
standard. Cu cat caii-putere sunt mai multi, cu atat vehiculul poate
atinge o viteza mai mare. Un motor obisnuit de 3.0 L 24 V V-6
dezvolta o putere de franare de 190 CP la 5000 rotatii pe minut. Un
motor de 24 V V-6 poate dezvolta o putere de franare si de 190 CP
deoarece poate accelera mai bine decat unul similar de 12 V V-6.
Un cal-putere este egal cu 75 de kilogrammetri pe secunda.
Calandru
Element frontal al unei caroserii auto, plasat intre faruri si prevazut
cu prize de aer, prin care se faciliteaza racirea motorului si care
contribuie, totodata, la personalizarea diverselor modele de
automobile. La unele caroserii, calandrul este integrat in capota
fata. Mai este cunoscut si sub denumirea de grila radiator, datorita
faptului ca, in general, in spatele acestuia este plasat radiatorul de
racire a motorului, asigurandu-se astfel un schimb mai eficient de
caldura.
Calcai si Varf
Tehnica de trecere intr-o viteza inferioara in timpul franarii, care
necesita ca soferul sa apese in acelasi timp toate trei pedalele unei
masini cu transmisie manuala. Pentru a trece intr-o viteza inferioara
folosind tehnica .calcai si varf., soferul trebuie sa apase cu
varful piciorului drept pedala de frana si, in timp ce continua sa
franeze, foloseste calcaiul sau partea laterala a aceluiasi picior
pentru a impulsiona acceleratia, marind rotatia pe minut a
motorului, in timp ce trece intr-o viteza inferioara. Piciorul stang
apasa pedala de ambreiaj. Procesul se desfasoara dupa cum
urmeaza: se apasa frana cu piciorul drept, se calca ambreiajul cu
piciorul stang, se trece intr-o viteza neutra, in tot acest timp frana
fiind calcata, se da un impuls scurt acceleratiei cu partea laterala
sau cu calcaiul piciorului drept pentru a tura motorul, se trece intr-o
viteza inferioara, se da drumul la ambreiaj, se ridica piciorul dupa
pedala de frana. Aceasta tehnica este foarte greu de manuit, dar
exersand, poate fi pusa in aplicare in mai putin de o secunda. Acest
proces ajuta ca fluxul de putere al motorului sa fie optim si asigura
o viata mai lunga a transmisiei.
Cama
Dinte extern sau partea cea mai exterioara a unui arbore rotitor.
Cama este folosita pentru a transmite miscarea la un moment
determinat in cadrul rotatiei arborelui.
Camera de combustie
Spatiul care ramane deasupra cilindrului atunci cand pistonul se
afla in pozitia fixa de sus. Aici are loc arderea amestecului de
combustibil si aer. Deoarece aici au loc arderile, forma si designul
acestei camere poate afecta puterea, consumul de combustibil si
emisiile de la motor.
Camera de Combustie Sferica
Camera de combustie sferica, aflata in partea de sus a cilindului
motorului. Forma sferica asigura o eficienta ridicata deoarece
fortele de explozie sunt directionate catre piston de catre suprafata
curbata a camerei de combustie.
Camion Usor
Vehicul care cantareste mai putin de 6 tone.
CAN
Abreviere preluata din limba engleza pentru Controller Area
Network (intr-o traducere aproximativa, retea de control zonal,
traducere neconsacrata insa in limba romana), standard si
tehnologie de comunicatie seriala pe retea dezvoltat pentru prima
data de firma Bosh, special pentru aplicatiile auto. Transferul
semnalului nu se mai efectueaza prin cabluri singulare ci printr-un
cablu comun pentru culegerea de date, care vor putea fi apoi
folosite de toate dispozitivele electonice conectate. Se permite
astfel conectarea senzorilor si actuatorilor de pe un autovehicul intrun
sistem sau subsistem de aplicatii in timp real.
Canal de Evacuare
Pasajul aflat in partea superioara a cilindrului care conduce gazele
de la supapa de evacuare la colectorul de evacuare.
Capacitate
Denumire laconica pentru capacitatea cilindrica a unui motor cu
ardere interna.
Capacitate cilindrica
Denumire generica pentru volumul dislocat de pistoanele unui
motor in cursa lor de la punctul mort interior pana la punctul mort
exterior a unui motor cu ardere interna. In cazul motoarelor cu mai
multi cilindri, se vorbeste de o capacitate cilindrica unitara
(aferenta unui singur cilindru) si de o capacitate cilindrica totala
(suma capacitatilor cilindrice unitare). In vorbirea curenta, prin
capacitate cilindrica se intelege capacitate cilindrica totala si se
exprima, de regula, in cm3 sau in litri. Se mai numeste si litraj sau
cilindree.
Capacitate de trecere
Caracteristica functionala, constructiva si geometrica a unui
autovehicul care reflecta posibilitatea acestuia de a se deplasa pe
drumuri rele (cu denivelari, noroaie, pante, serpentine, strat gros de
zapada etc.) sau in teren natural, fara drum.
Capacitatea Cubica
Volumul cilindrului masurat intre partea fixa de sus a pistonului si
cea de jos. Se masoara in centimetri cubi sau toli (inch) cubi.
Capota Partea de la masina care se ridica si care acopera motorul.
Carburant
Combustibil lichid, usor volatil, folosit pentru alimentarea
motoarelor cu ardere interna (benzina, motorina si GPL-ul).
Carburator
Un mecanism prin care aerul si combustibilul sunt atomizati si
introdusi la motor. Acesta masoara proportia adecvata de
combustibil si aer pentru a forma un amestec si variaza raportul
dintre ele in functie de motor. Aerul suflat prin jicloarele de
combustibil se transforma intr-un amestec de aer-combustibil care
este ars la cilindri. Carburatoarele se foloseau la majoritatea
masinilor inainte de 1985. In prezent se foloseste injectia.
Carcasa Tubulara
Carcasa unei masini, construita din tevi sudate. Carcasele tubulare
sunt mai usor de fabricat in cantitati mici comparativ cu carcasele
unitare.
Carosaj
Unghiul de inclinare a rotii unui automobil in raport cu verticala,
privind din fata sau din spatele automobilului, unghi prescris de
constructor pentru ameliorarea uzurii pneurilor si a aderentei
acestora in functie de sarcina (carosaj pozitiv) sau de intrarea in
viraj (carosaj negativ). De asemenea, in cazul rotilor directoare,
carosajul contribuie la micsorarea efortului necesar bracarii rotilor.
Este considerat pozitiv atunci cand roata este inclinata spre exterior
si negativ, cand roata este inclinata spre interior. Se mai numeste si
unghi de cadere sau unghi de inclinare a rotii in plan transversal.
Caroserie
Coachwork in engleza, carrosserie in franceza, Karosserie in
germana, carrozzeria in italiana - corpul automobilului, habitaclul
cu tot confortul si optiunile de lux, distinct de sasiu.
Carte service
Document prin care se tine evidenta interventiilor tehnice efectuate,
in reteaua service autorizata, asupra unui vehicul aflat in perioada
de garantie.
Carter motor
Denumire generica a partii fixe, tip carcasa, a mecanismului motor,
care este constituita, de regula, din carter superior (blocul motor
sau blocul cilindrilor) si carter inferior (baia de ulei). In jargonul
automobilistic, denumire improprie pentru baia de ulei a motorului.
Carterul Motorului
O cuva sau o cutie care inchide partea de jos a motorului, sustine
vilbrochenul si stocheaza uleiul pentru motor.
Catalizator
Componenta a sistemului de evacuare a gazelor de ardere si
foloseste la rearderea gazelor de esapament, fapt prin care se
micsoreaza componentele toxice. Carcasa consta dintr-un otel
superior rezistent la caldura, iar in interior se gaseste de obicei o
bucata de ceramica cu nenumarati faguri fini, monolitul. Interiorul
fiecaruia dintre acesti faguri este acoperit cu un aliaj special, care
contine platina. Alternativ, in locul acestor monoliti pot exista si
folii fine de metal, de 0,5 mm grosime, infasurate.
Catalizator de oxidare
Convertor catalitic care pernite oxidarea monoxidului de carbon si
a hidrocarburilor nearse (lichide si gazoase) din gazele de
esapament ale motoarelor Diesel, cu scopul reducerii poluarii,
inclusiv prin diminuarea particulelor emise (cu 20 ... 50%). Se mai
numeste si oxicat.
CC sau cc
Abreviere pentru centimetrul cub, unitate de masura consacrata
pentru evaluarea capacitatii cilindrice a motoarelor cu ardere
interna. Uneori, se mai utilizeaza si abrevierea cmc.
CDC
Abreviere preluata din limba engleza pentru Continuous Damping
Control (control permanent al suspensiei). Sistemul CDC este
asociat suspensiilor adaptive (electronic) in timp real si este util nu
numai pentru ocupantii automobilului, contribuind substantial la
imbunatatirea confortului acestora, dar si pentru siguranta sarcinii
utile (in cazul vehiculelor comerciale) si pentru protectia pneurilor,
a elementelor suspensiei si a diverselor componente electronice ale
vehiculului, contribuind la cresterea duratei de viata a acestora.
Acest sistem monitorizeaza permanent mai multi factori cum ar fi
sarcina, conditiile de drum, miscarile vehiculului si actiunile
soferului. Senzorii montati pe vehicul reactioneaza instantaneu la
orice schimbare, determina cerintele optime de atenuare a socului si
regleaza continuu performantele automobilului. Aceasta optimizare
a suspensiei are loc in timp real, toate actiunile derulandu-se in
fractiuni de timp de ordinul milisecundelor. Ca avantaj, in plus,
castigul de stabilitate si manevrabilitate confera, evident, o
siguranta de drum sporita vehiculului si ocupantilor acestuia.
CDI
Denumire a firmei Mercedes pentru Common-Rail-DieselInjektion-
Direkteinspritzer (injector diesel comun).
Celula de Combustibil
Componenta electro-chimica care produce curent electric cu
ajutorul combustibililor potriviti, de tipul metanolului sau al
hidrogenului in combinatie cu oxigenul. In acest fel, ea poate pune
in miscare un eletromotor si, astfel, un vehicul. Cea mai mare
problema este pretul sau ridicat, care nu scade nici macar la
productia in serie. Cu toate acestea, din considerente de imagine,
producatorii de automobile nu le impun clientilor costurile
complete.
Centimetru cub (cc)
Masura europeana pentru capacitatea cilindrica a motorului. 1.000
cc = 1 litru = 61 toli (inch) cubi.
Ceramica
Folosit ca material usor si extrem de rezistent. La Porsche (turbo) si
Mercedes (CL 55 AMG) se foloseste deja la placutele de frana.
Avantajul consta in rezistenta enorma, iar timpul de folosire se
ridica la 300.000 de kilometri. In afara de aceasta, greutatea acestor
placute este cu 60% sub greutatea celor din otel, ceea ce
micsoreaza masa fara suspensie, imbunatatind astfel confortul la
mers.
Certificat de Inmatriculare
Dovada de proprietate asupra vehicului.
Cheder
Element de etansare (usi, ferestre, capote etc.) sub forma unui
cordon din cauciuc sau plastic, cu un profil special, adaptat locului
de montare.
Chiulasa de Cilindru
Produs turnat din aluminiu sau fier care gazduieste camera de
combustie, orificiile de admisie si evacuare si diverse supape.
Chiulasa (sau chiuloasele, in cazul in care motorul are mai multe
seturi de cilindri) se afla intodeauna deasupra cilindrilor. Chiulasa,
partea detasabila aflata deasupra blocului de cilindri, contine bujiile
si supapele. Ea sigileaza cilindrul si formeaza partea de sus a
camerei de combustie.
Ciclomotor
Vehiculul cu 2-3 roti care este prevazut cu motor cu ardere interna
având capacitate cilindrica de cel mult 50 cm3, care pastreaza
caracteristicile generale ale bicicletei, putând fi pus în miscare si cu
ajutorul pedalelor, si a carui viteza de deplasare prin constructie, nu
depaseste 50 km/h.
Ciclu in patru timpi
Un motor cu ardere interna si ciclu in patru timpi necesita doua
rotatii ale cilindrului sau patru curse de piston pentru a obtine o
cursa utila, o cursa interna, o cursa de compresiune, o cursa de
evacuare. Este mult mai eficient decat motorul cu ciclu in doi
timpi. De asemenea, mai este denumit si ciclul Otto.
Ciclu motor
Totalitatea starilor termodinamice succesive (timpi) prin care trece
amestecul carburant, incepand dintr-o stare initiala (admisia), pana
ce se revine la acea stare. Intr-un motor policilindric, la nivelul
fiecarui cilindru are loc un ciclu motor separat, intr-o ordine
prestabilita de constructor.
Cifra Cet
Este capacitatea de aprindere a combustibililor Diesel. Pentru a se
aprinde cu siguranta, motoarele Diesel de azi au o cifra Cet de 50.
Cifra cetanica Vezi: indice cetanic.
Cifra octanica
Numar care masoara rezistenta benzinei la detonatie (aprindere
prematura). Cu cat este mai mare cifra octanica, cu atat mai mica
este probabilitatea unei detonatii. O cifra octanica mare (peste 91)
este utila doar daca producatorul masinii o recomanda in mod
expres. Octanul este de fapt o hidrocarbura (C8H18).
Cilindru
Cavitatea tubulara goala pe dinauntru aflata in blocul de cilindri, in
care pistonul se misca si in care are loc combustia. In general este
facuta din otel turnat, ca parte componenta a blocului de cilindri.
Clapeta de acceleratie
Este o usita pe traseul de aspiratie care regleaza aerul ce patrunde
in motor. Deschisa total inseamna accelerat la maximum, iar la
mersul in gol ea este aproape total inchisa.
Clima
In jargonul automobilistic, sistem de climatizare; aer conditionat.
Climatronic
Sistem de aer conditionat controlat electronic. Temperatura setata
este mentinuta constant, fiind monitorizati, in acest scop, o serie de
parametri, cum ar fi: turatia ventilatorului, debitul si distributia
aerului etc.
CMC sau cmc Vezi: cc.
CO
Prescurtare pentru monoxid de carbon, gaz evacuat in urma arderii
incomplete din motor
CO
1 - Abreviere pentru cifra octanica (v. cifra octanica).
2 - Formula chimica si simbolul monoxidului de carbon, emisie poluanta ce se
regaseste in gazele de esapament si are limite maxime admise
reglementate.
Cod VIN Vezi: numar de identificare vehicul
Coeficient
Denumire generica a coeficientilor adimensionali dependenti, in
aerodinamic principal, de forma caroseriei si in legatura cu fortele si momentele
aerodinamice specifice unui vehicul aflat in miscare. In functie de
axa dupa care actioneaza fortele si momentele induse de fenomenul
aerodinamic, acesti coeficienti sunt in numar de sase, si anume: Cx
- coeficient aerodinamic de trena, Cy
- coeficient aerodinamic de deriva, Cz
- coeficient aerodinamic de portanta, Cl
- coeficient
aerodinamic de ruliu, Cm
- coeficient aerodinamic de tangaj si Cm
- coeficient aerodinamic de deviere.
In jargonul automobilistic, prin
coeficient aerodinamic se intelege, de regula, coeficientul
aerodinamic de trena (Cx), care este cel mai relevant, in ce priveste
aerodinamica automobilului, el fiind asociat rezistentei
aerodinamice (componenta longitudinala, dupa axa X, a fortei
aerodinamice).
Coeficient de Masura adimesionala pentru forma aerodinamica a unui obiect. O
rezistenta masina aerodinamica are un coeficient de rezistenta de aproximativ
0,30, comparativ cu cel al unei placi care este de 1,98.
Colectorul de date (Bus)
Sistem care leaga toate componentele electronice din masina printrun
circuit inelar. Comenzile digitale se invart in acest circuit pana
"coboara la statia de destinatie", punand in functiune aparatul de
comanda de acolo. La Mercedes CL exista trei asemenea circuite
de date. Cel mai rapid e un circuit de unde luminoase ce realizeaza
o rata de transmisie de 5,65 Megabaud.
Colectorul de evacuare
Reteaua de canale care colecteaza gazele de esapament de la
diverse orificii de evacuare si le directioneaza catre catalizatorii
sistemului de evacuare si toba de esapament. Un colector cu canale
cu circulatie libera, cu o configuratie bine stabilita, numit
autoclava, poate imbunatati ventilatia.
Coloana A
Montatul usilor din fata, apartine elementelor verticale portante ale
caroseriei; de ele sunt fixate usile din fata. Se continua sub forma
de coloana a plafonului si formeaza conturul parbrizului, la berline.
Analog coloanei A, exista si coloanele B, C, iar la modelele combi
exista si coloana D.
Coloana oficiala
Unul sau mai multe vehicule care circula pe un drum public insotite
de unul sau mai multe autovehicule ale politiei rutiere, care au in
functiune semnale speciale de avertizare acustica si optica de
culoare rosie.
Comanda supapelor
Toate componentele care asigura actionarea supapelor. Comanda
supapelor include arborele(ii) cu came si toate componentele de
actionare, toate piesele care transforma miscarea de rotatie a
arborelui cu came in miscarea pistonilor supapelor, supapele si
toate componentele asociate lor.
Combustibil auto
Fluid usor inflamabil destinat alimentarii motoarelor cu ardere
interna.
Common Rail
Instalatia comuna de injectie si inseamna ca toate duzele de injectie
sunt alimentate de o singura instalatie aflata sub presiune.
Momentul injectiei se declanseaza in mod electronic.
Compozit
Orice material care are mai multe componente, dintre care una este
foarte rezistenta iar cealalta este un liant adeziv. Cel mai cunoscut
material compozit este fibra de sticla, care este formata din fibre de
sticla subtiri unite de o structura de plastic. Proprietatile structurale
ale materialelor composite pot fi modificate controland orientarea
si configurarea componentelor foarte rezistente.
Compresie
La motoarele cu ardere interna cu pistoane, se refera la presiunea
exercitata asupra amestecului combustibil-aer la cilindru la motorul
cu aprindere cu bujii sau la presiunea exercitata asupra aerului la
motorul diesel. Compresia face combustia sa fie mult mai eficienta
si creste randamentul motorului.
Compresor de supraalimentare
Compresor pneumatic folosit pentru a forta patrunderea aerului la
motor. Desi termenul este folosit frecvent doar pentru
compresoarele mecanice, acesta poate fi de diverse tipuri, putand fi
chiar si un turbocompresor.
Compresorul este o pompa care comprima de obicei aer, sau, in cazul instalatiei
de climatizare, un agent de racire. Jaguar, Mercedes si alte firme
folosesc compresoare pentru cresterea puterii motorului. Motorul
insa trebuie sa-si foloseasca o parte din puterea suplimentara pentru
a actiona acest compresor, ceea ce creste consumul de combustibil.
Compresorul VTG Turbocompresor cu geometrie variabila a turbinei. Avantajul fata
de celelalte compresoare consta in paletele directoare mobile, al
caror unghi se poate adapta la turatie.
Computer de Bord
Calculator cu afisaj electronic la bord, care permite determinarea si
vizualizarea consumului de combustibil instantaneu si mediu,
viteza medie de deplasare, distanta ce poate fi parcursa cu rezerva
existenta de combustibil etc.
Concept Car Vezi: vehicul concept
Concours d'Elegance
Termen francez care descrie un concurs auto pentru masini clasice
si de epoca.
Conducta de admisie
Reteaua de tevi care directioneaza aerul sau amestecul aercombustibil
de la supapa de reglare a debitului la orificiul de
admisie al chiuloasei de cilindru. De la supapa, fluxul ajunge in
camera de distribuire, de unde ajunge prin canale individuale la
fiecare orificiu de admisie. Ventilatia motorului este mult
imbunatatita daca conducta de admisie este astfel configurata incat
sa optimizeze impulsurile de presiune in sistemul de admisie.
Consola
Parametru constructiv principal al unui autovehicul reprezentand
distanta dintre planul vertical care trece prin centrele rotilor fata si
punctul cel mai din fata al autovehiculului (consola fata), respectiv
distanta dintre planul vertical care trece prin centrele rotilor spate si
punctul cel mai din spate al autovehiculului (consola spate).
Constructie unitara
tip de caroserie care nu are nevoie de o carcasa separata pentru a
sustine structura componentelor mecanice ale masinii. O caroserie
unitara poate folosi o constructie monococa sau elemente de
structura, ca parte integrala a constructiei sale.
Consum de combustibil
Consum mediu
Performanta functionala si economica a autovehiculelor rutiere,
care exprima cantitatea de combustibil, in litri, consumata, in
conditii standard, pentru parcurgerea unei distante de 100 km. Este
incorecta si inadmisibila indicarea unui consum de combustibil sub
forma procentuala (de exemplu, 5% in loc de 5 l/100 km).
Consum de combustibil realizat in conditii de utilizare mixta a unui
autovehicul (urban + extraurban), potrivit unui ciclu de conducere
standard, in conditii de mediu si de incarcare prescrise.
Contraaripa
Element structural de caroserie, care inchide, impreuna cu aripa,
pasajul rotii. Se mai numeste si pasaj roata.
Contrabracare
Manevra folosita, in special, de pilotii de curse, prin care rotile
directoare sunt virate in aceeasi parte spre care a derapat spatele
automobilului, cu scopul redresarii rapide a traiectoriei
automobilului. Sinonim cu contrabracaj.
Control cu feedback al raportului combustibil-aer
Caracteristica a sistemului de alimentare asistat de computer.
Datorita unui senzor care masoara continutul de oxigen al gazelor
de esapament, sistemul mentine raportul combustibil-aer cat mai
aproape de cel necesar pentru o combustie perfecta din punct de
vedere chimic. Un astfel de control atent al raportului combustibilaer
este obligatoriu pentru functionarea corespunzatoare a
catalizatoarelor cu trei cai.
Controlul tractiunii
Termen generic folosit pentru limitarea devierii rotilor la
accelerare. Sistemele de control ale tractiunii actioneaza franele si
reduc acceleratia atunci cand devierea rotilor este detectata.
Convergenta rotilor Orientarea voita a rotilor pereche astfel incat acestea sa nu fie
paralele. Valoarea convergentei rotilor este pozitiva atunci cand
rotile din fata sunt inclinate spre interior.
Convertizor de blocare
Transmisie automata cu un ambreiaj mecanic care evita actionarea
cuplajului hidraulic al convertizorului de cuplu. Convertizorul de
blocare este mult mai eficient deoarece nu se pierde energia la
lichidul de transmisie al convertizorului de cuplu. La majoritatea
transmisiilor automatice, convertitorul de blocare actioneaza la
viteza a patra sau a cincea.
Convertizor de Cuplu
Lichid de cuplare folosit la transmisia automata pentru a transmite
puterea de la motor la roti. Convertizorul de cuplu face ca
transmisiunea sa fie activa chiar daca vehiculul este oprit. Lichidul
de transmisiune absoarbe puterea si previne calarea motorului.
Convertizor de cuplu de blocare
Convertizor de cuplu care este dotat cu un ambreiaj de blocare care
intra in functiune pentru a elimina scaparile dintre volumul de
intrare si cel de iesire al convertizorului de cuplu, imbunatatind
astfel eficienta si performanta acestuia in ceea ce priveste
combustibilul.
Convertor catalitic Corp de spatiu
Denumit si catalizator, este un recipient din otel inoxidabil
amplasat la sistemul de evacuare a gazelor de masina, si contine un
strat subtire de material catalitic. Materialul folosit este o
combinatie de platina, rodiu si paladiu si transforma gazele
evacuate de motor, prin reactii chimice, in produse mai putin
periculoase. Asa-numitii catalizatori tripli sunt foarte eficienti, dar
functionarea lor necesita un control precis al combustiei, care se
poate face numai de un sistem care controleaza procentul dintre
combustibil si aer.
Cadru tubular special care consta numai din tuburi scurte si cu
diametru mic. Tuburile sunt sudate de asa maniera incat se incarca
datorita tensiunii si compresiei create.
Cota de piata
Procentul totalului de vanzari ale unui producator individual sau
importator.
Cotiera
Piesa accesorie a unui fotoliu sau scaun pe care se sprijina cotul; in
cazul automobilului, functia acestui element este integrata, de
regula, in finitiile de usi sau in garnisajele panourilor laterale.
Coupe
La origine desemna un vehicul in care scaunele din fata erau
despartite de cele din spate de un geam, astfel incat doar partea din
spate a masinii era acoperita. In present, desemneaza o masina cu
doua pana la 5 scaune, cu un interior mai mic decat al unui sedan.
De obicei este o masina tip sport.
CP
Abreviere pentru cal putere (1 CP = 736 W).
Criblura
Pietris
Cronosectiune
Caracteristica functionala a mecanismului de distributie al unui
motor cu ardere interna exprimata prin raportul dintre volumul de
gaze care circula pe langa oricare dintre supape si viteza de curgere
a acestora. Se mai numeste si sectiune-timp si se exprima, de
obicei, in cm2s.
Culbutor
Element al mecanismului de distributie specific motoarelor cu
ardere interna la care dispunerea arborelui cu came nu se face in
chiulasa, ci in blocul motor. Acesta este, de fapt, o parghie
articulata in zona mediana a sa, care transmite miscarea de la
arborele cu came la supape, permitand, totodata, reglarea jocului la
supape.
Cuplaj vascos
Tip special de cuplaj lichid in care arborii de intrare si de iesire
sunt cuplati cu discuri subtiri in camera cilindrilor. Camera este
umpluta cu un lichid vascos care are tendinta sa se lipeasca de
discuri, in felul acesta intampinand o rezistenta la diferentele de
viteza intre cei doi arbori. Cuplajul vascos este folosit pentru a
limita diferenta de viteza dintre cele doua distributii ale
diferentialului sau dintre cele doua osii ale masinii.
Cuplul motor
Da forta de tractiune a unui motor. Datele se dau in Nanometri
(Nm). Hotaratoare in acest caz este forta efectiva pe care o exercita
pistonul pe arborele cotit.
Curba de intoarcere
Diametrul traseului circular creat de roata din punctul cel mai
indepartat de centrul de virare. De exemplu, cand masina vireaza la
stanga, traseul creat de roata dreapta din fata defineste curba de
intoarcere si vice versa.
Curele
Curelele sunt folosite pentru a pune in miscare multe din
accesoriile unui motor. Multe din motoarele cu arbore cu came in
chiuloasa (OHC) folosesc curele dintate pentru a pune in miscare
arborele. Aceste curele pun in miscare si servodirectia, pompa de
apa, compresoarele de aer conditionat etc.
Cursa
Miscarea pe verticala a pistonului. Durata miscarii pistonului de la
varful fix superior la varful fix inferior.
Cutie de viteze
Componenta majora a transmisiei unui autovehicul, care permite
adaptarea vitezei de deplasare a acestuia la conditiile de drum si de
trafic, stationarea cu motorul pornit, precum si mersul inapoi.
Uneori, impropriu si oarecum confuz, i se mai spune si schimbator
de viteze (v. schimbator de viteze).
Cutie de viteze cu preselector
Soferul poate selecta viteza dorita inainte de a avea nevoie de ea si,
cand doreste sa schimbe viteza, apasa pedala de ambreiaj.
Cutie manuala
Exprimare laconica pentru cutia de viteze mecanica cu actionare
manuala.
Cutie manuala 5+1
Exprimare laconica pentru cutia de viteze mecanica cu 5 trepte de
viteza pentru mersul inainte si o treapta pentru mersul inapoi.
Cvadriciclu
Vehicul asemanator bicicletei, cu patru roti, actionat, de regula, de
catre un motor cu ardere interna sau electric.
Cvadriciclu
Unul dintre primele tipuri de automobile usoare care avea roti de
bicicleta si o carcasa din tuburi de otel.
CVT
Abreviere preluata din limba engleza pentru Continuously Variable
Trasmission (Transmisie Variabila Continua), tip de transmisie
automata care permite adaptarea continua a vitezei de deplasare a
autovehiculului, fara a fi nevoie sa se schimbe treapta de viteze. V.
Transmisie variabila continua.
Cx
Notatie consacrata pentru coeficientul aerodinamic de trena. V. coeficient
aerodinamic.
Esentialul despre ABS
Sistemul ABS (Antilock Braking System) a fost creat pentru a ajuta
conducatorul auto sa mentina controlul directiei si sa impiedice
vehiculul sa derapeze in timpul franarii. Aparut la mijlocul anilor
1980, ABS-ul echipeaza acum din ce in ce mai multe vehicule,
tendinta fiind de a se impune ca echipament obligatoriu pe toate
autovehiculele noi.
Sistemul ABS are doua functii principale:
- repartitia electronica a franarii intre fata si spate, prin reglarea
alunecarii rotilor spate
-prevenirea blocarii rotilor la franare, prin reglarea independenta a
alunecarii celor 4 roti.
Modularea franarii asigurate de sistemul ABS este independenta de
efortul asupra pedalei de frana. De aceea, in caz de urgenta, este
recomandat sa aplicati asupra pedalei de frana o presiune puternica
si continua. Nu sunt necesare apasari succesive ale pedalei.
Punerea in functiune a dispozitivului ABS se manifesta printr-o
pulsatie mai mult sau mai putin puternica resimtita la pedala de
frana. Pe carosabilul uscat sau usor umed, veti observa ca distanta
de oprire este aproape aceeasi ca in cazul franelor obisnuite. Pe
gheata sau pe zapada, dimpotriva, distanta de oprire este mai lunga.
Va recomandam sa fiti preventivi si sa opriti la o distanta
considerata sigura fata de celelelalte autovehicule sau obstacole.
Franarea si directia vehiculului sunt limitate de forta de tractiune pe
care pneurile o pot genera. Testele au aratat ca pneurile de iarna
reduc, in conditii de carosabil de iarna, din distanta de oprire a unui
vehicul dotat cu sistem de franare ABS.
Instaland patru pneuri de iarna in loc de doua, veti mentine o
tractiune egala pe fiecare roata care va va ajuta sa conduceti, opriti
si sa accelerati vehiculul in siguranta.
Indicatorul ABS
Indicatorul martor al ABS lumineaza cateva secunde la punerea
contactului, timp in care sistemul isi face o auto-verificare. Uneori
martorul luminos poate fi insotit si de un semnal sonor (doar la
anumite modele de masini). Cand indicatorul se stinge, sistemul este
operational.
Daca martorul luminos nu se stinge dupa cateva secunde, atunci
sistemul are o defectiune. Franele functioneaza normal, dar nu mai
beneficiaza de avantajele ABS. Se poate continua drumul normal,
dar cu precautie, intrucat la o franare mai brusca rotile se pot bloca
ducand la alunecarea necontrolata a vehiculului si la imposibilitatea
virarii.
Verificati cat mai repede ABS-ul in service-ul specializat al marcii
masinii.
Un alt termen folosit pentru masina decapotabila. Producatorii
europeni denumesc modelele decapotabile Carbriolet sau Cabrio.
Masina decapotabila are un plafon care poate fi coborat si doua sau
patru locuri.
Cadru
Structura de baza, de tip punte, a masinii care sustine si
pozitioneaza caroseria si partile mecanice importante ale masinii.
Cal-Putere (CP)
Unitatea de masura pentru puterea produsa de un motor. Puterea
efectiva sau puterea de franare (CP) si kilowatii (KW) sunt unitatile
standard. Cu cat caii-putere sunt mai multi, cu atat vehiculul poate
atinge o viteza mai mare. Un motor obisnuit de 3.0 L 24 V V-6
dezvolta o putere de franare de 190 CP la 5000 rotatii pe minut. Un
motor de 24 V V-6 poate dezvolta o putere de franare si de 190 CP
deoarece poate accelera mai bine decat unul similar de 12 V V-6.
Un cal-putere este egal cu 75 de kilogrammetri pe secunda.
Calandru
Element frontal al unei caroserii auto, plasat intre faruri si prevazut
cu prize de aer, prin care se faciliteaza racirea motorului si care
contribuie, totodata, la personalizarea diverselor modele de
automobile. La unele caroserii, calandrul este integrat in capota
fata. Mai este cunoscut si sub denumirea de grila radiator, datorita
faptului ca, in general, in spatele acestuia este plasat radiatorul de
racire a motorului, asigurandu-se astfel un schimb mai eficient de
caldura.
Calcai si Varf
Tehnica de trecere intr-o viteza inferioara in timpul franarii, care
necesita ca soferul sa apese in acelasi timp toate trei pedalele unei
masini cu transmisie manuala. Pentru a trece intr-o viteza inferioara
folosind tehnica .calcai si varf., soferul trebuie sa apase cu
varful piciorului drept pedala de frana si, in timp ce continua sa
franeze, foloseste calcaiul sau partea laterala a aceluiasi picior
pentru a impulsiona acceleratia, marind rotatia pe minut a
motorului, in timp ce trece intr-o viteza inferioara. Piciorul stang
apasa pedala de ambreiaj. Procesul se desfasoara dupa cum
urmeaza: se apasa frana cu piciorul drept, se calca ambreiajul cu
piciorul stang, se trece intr-o viteza neutra, in tot acest timp frana
fiind calcata, se da un impuls scurt acceleratiei cu partea laterala
sau cu calcaiul piciorului drept pentru a tura motorul, se trece intr-o
viteza inferioara, se da drumul la ambreiaj, se ridica piciorul dupa
pedala de frana. Aceasta tehnica este foarte greu de manuit, dar
exersand, poate fi pusa in aplicare in mai putin de o secunda. Acest
proces ajuta ca fluxul de putere al motorului sa fie optim si asigura
o viata mai lunga a transmisiei.
Cama
Dinte extern sau partea cea mai exterioara a unui arbore rotitor.
Cama este folosita pentru a transmite miscarea la un moment
determinat in cadrul rotatiei arborelui.
Camera de combustie
Spatiul care ramane deasupra cilindrului atunci cand pistonul se
afla in pozitia fixa de sus. Aici are loc arderea amestecului de
combustibil si aer. Deoarece aici au loc arderile, forma si designul
acestei camere poate afecta puterea, consumul de combustibil si
emisiile de la motor.
Camera de Combustie Sferica
Camera de combustie sferica, aflata in partea de sus a cilindului
motorului. Forma sferica asigura o eficienta ridicata deoarece
fortele de explozie sunt directionate catre piston de catre suprafata
curbata a camerei de combustie.
Camion Usor
Vehicul care cantareste mai putin de 6 tone.
CAN
Abreviere preluata din limba engleza pentru Controller Area
Network (intr-o traducere aproximativa, retea de control zonal,
traducere neconsacrata insa in limba romana), standard si
tehnologie de comunicatie seriala pe retea dezvoltat pentru prima
data de firma Bosh, special pentru aplicatiile auto. Transferul
semnalului nu se mai efectueaza prin cabluri singulare ci printr-un
cablu comun pentru culegerea de date, care vor putea fi apoi
folosite de toate dispozitivele electonice conectate. Se permite
astfel conectarea senzorilor si actuatorilor de pe un autovehicul intrun
sistem sau subsistem de aplicatii in timp real.
Canal de Evacuare
Pasajul aflat in partea superioara a cilindrului care conduce gazele
de la supapa de evacuare la colectorul de evacuare.
Capacitate
Denumire laconica pentru capacitatea cilindrica a unui motor cu
ardere interna.
Capacitate cilindrica
Denumire generica pentru volumul dislocat de pistoanele unui
motor in cursa lor de la punctul mort interior pana la punctul mort
exterior a unui motor cu ardere interna. In cazul motoarelor cu mai
multi cilindri, se vorbeste de o capacitate cilindrica unitara
(aferenta unui singur cilindru) si de o capacitate cilindrica totala
(suma capacitatilor cilindrice unitare). In vorbirea curenta, prin
capacitate cilindrica se intelege capacitate cilindrica totala si se
exprima, de regula, in cm3 sau in litri. Se mai numeste si litraj sau
cilindree.
Capacitate de trecere
Caracteristica functionala, constructiva si geometrica a unui
autovehicul care reflecta posibilitatea acestuia de a se deplasa pe
drumuri rele (cu denivelari, noroaie, pante, serpentine, strat gros de
zapada etc.) sau in teren natural, fara drum.
Capacitatea Cubica
Volumul cilindrului masurat intre partea fixa de sus a pistonului si
cea de jos. Se masoara in centimetri cubi sau toli (inch) cubi.
Capota Partea de la masina care se ridica si care acopera motorul.
Carburant
Combustibil lichid, usor volatil, folosit pentru alimentarea
motoarelor cu ardere interna (benzina, motorina si GPL-ul).
Carburator
Un mecanism prin care aerul si combustibilul sunt atomizati si
introdusi la motor. Acesta masoara proportia adecvata de
combustibil si aer pentru a forma un amestec si variaza raportul
dintre ele in functie de motor. Aerul suflat prin jicloarele de
combustibil se transforma intr-un amestec de aer-combustibil care
este ars la cilindri. Carburatoarele se foloseau la majoritatea
masinilor inainte de 1985. In prezent se foloseste injectia.
Carcasa Tubulara
Carcasa unei masini, construita din tevi sudate. Carcasele tubulare
sunt mai usor de fabricat in cantitati mici comparativ cu carcasele
unitare.
Carosaj
Unghiul de inclinare a rotii unui automobil in raport cu verticala,
privind din fata sau din spatele automobilului, unghi prescris de
constructor pentru ameliorarea uzurii pneurilor si a aderentei
acestora in functie de sarcina (carosaj pozitiv) sau de intrarea in
viraj (carosaj negativ). De asemenea, in cazul rotilor directoare,
carosajul contribuie la micsorarea efortului necesar bracarii rotilor.
Este considerat pozitiv atunci cand roata este inclinata spre exterior
si negativ, cand roata este inclinata spre interior. Se mai numeste si
unghi de cadere sau unghi de inclinare a rotii in plan transversal.
Caroserie
Coachwork in engleza, carrosserie in franceza, Karosserie in
germana, carrozzeria in italiana - corpul automobilului, habitaclul
cu tot confortul si optiunile de lux, distinct de sasiu.
Carte service
Document prin care se tine evidenta interventiilor tehnice efectuate,
in reteaua service autorizata, asupra unui vehicul aflat in perioada
de garantie.
Carter motor
Denumire generica a partii fixe, tip carcasa, a mecanismului motor,
care este constituita, de regula, din carter superior (blocul motor
sau blocul cilindrilor) si carter inferior (baia de ulei). In jargonul
automobilistic, denumire improprie pentru baia de ulei a motorului.
Carterul Motorului
O cuva sau o cutie care inchide partea de jos a motorului, sustine
vilbrochenul si stocheaza uleiul pentru motor.
Catalizator
Componenta a sistemului de evacuare a gazelor de ardere si
foloseste la rearderea gazelor de esapament, fapt prin care se
micsoreaza componentele toxice. Carcasa consta dintr-un otel
superior rezistent la caldura, iar in interior se gaseste de obicei o
bucata de ceramica cu nenumarati faguri fini, monolitul. Interiorul
fiecaruia dintre acesti faguri este acoperit cu un aliaj special, care
contine platina. Alternativ, in locul acestor monoliti pot exista si
folii fine de metal, de 0,5 mm grosime, infasurate.
Catalizator de oxidare
Convertor catalitic care pernite oxidarea monoxidului de carbon si
a hidrocarburilor nearse (lichide si gazoase) din gazele de
esapament ale motoarelor Diesel, cu scopul reducerii poluarii,
inclusiv prin diminuarea particulelor emise (cu 20 ... 50%). Se mai
numeste si oxicat.
CC sau cc
Abreviere pentru centimetrul cub, unitate de masura consacrata
pentru evaluarea capacitatii cilindrice a motoarelor cu ardere
interna. Uneori, se mai utilizeaza si abrevierea cmc.
CDC
Abreviere preluata din limba engleza pentru Continuous Damping
Control (control permanent al suspensiei). Sistemul CDC este
asociat suspensiilor adaptive (electronic) in timp real si este util nu
numai pentru ocupantii automobilului, contribuind substantial la
imbunatatirea confortului acestora, dar si pentru siguranta sarcinii
utile (in cazul vehiculelor comerciale) si pentru protectia pneurilor,
a elementelor suspensiei si a diverselor componente electronice ale
vehiculului, contribuind la cresterea duratei de viata a acestora.
Acest sistem monitorizeaza permanent mai multi factori cum ar fi
sarcina, conditiile de drum, miscarile vehiculului si actiunile
soferului. Senzorii montati pe vehicul reactioneaza instantaneu la
orice schimbare, determina cerintele optime de atenuare a socului si
regleaza continuu performantele automobilului. Aceasta optimizare
a suspensiei are loc in timp real, toate actiunile derulandu-se in
fractiuni de timp de ordinul milisecundelor. Ca avantaj, in plus,
castigul de stabilitate si manevrabilitate confera, evident, o
siguranta de drum sporita vehiculului si ocupantilor acestuia.
CDI
Denumire a firmei Mercedes pentru Common-Rail-DieselInjektion-
Direkteinspritzer (injector diesel comun).
Celula de Combustibil
Componenta electro-chimica care produce curent electric cu
ajutorul combustibililor potriviti, de tipul metanolului sau al
hidrogenului in combinatie cu oxigenul. In acest fel, ea poate pune
in miscare un eletromotor si, astfel, un vehicul. Cea mai mare
problema este pretul sau ridicat, care nu scade nici macar la
productia in serie. Cu toate acestea, din considerente de imagine,
producatorii de automobile nu le impun clientilor costurile
complete.
Centimetru cub (cc)
Masura europeana pentru capacitatea cilindrica a motorului. 1.000
cc = 1 litru = 61 toli (inch) cubi.
Ceramica
Folosit ca material usor si extrem de rezistent. La Porsche (turbo) si
Mercedes (CL 55 AMG) se foloseste deja la placutele de frana.
Avantajul consta in rezistenta enorma, iar timpul de folosire se
ridica la 300.000 de kilometri. In afara de aceasta, greutatea acestor
placute este cu 60% sub greutatea celor din otel, ceea ce
micsoreaza masa fara suspensie, imbunatatind astfel confortul la
mers.
Certificat de Inmatriculare
Dovada de proprietate asupra vehicului.
Cheder
Element de etansare (usi, ferestre, capote etc.) sub forma unui
cordon din cauciuc sau plastic, cu un profil special, adaptat locului
de montare.
Chiulasa de Cilindru
Produs turnat din aluminiu sau fier care gazduieste camera de
combustie, orificiile de admisie si evacuare si diverse supape.
Chiulasa (sau chiuloasele, in cazul in care motorul are mai multe
seturi de cilindri) se afla intodeauna deasupra cilindrilor. Chiulasa,
partea detasabila aflata deasupra blocului de cilindri, contine bujiile
si supapele. Ea sigileaza cilindrul si formeaza partea de sus a
camerei de combustie.
Ciclomotor
Vehiculul cu 2-3 roti care este prevazut cu motor cu ardere interna
având capacitate cilindrica de cel mult 50 cm3, care pastreaza
caracteristicile generale ale bicicletei, putând fi pus în miscare si cu
ajutorul pedalelor, si a carui viteza de deplasare prin constructie, nu
depaseste 50 km/h.
Ciclu in patru timpi
Un motor cu ardere interna si ciclu in patru timpi necesita doua
rotatii ale cilindrului sau patru curse de piston pentru a obtine o
cursa utila, o cursa interna, o cursa de compresiune, o cursa de
evacuare. Este mult mai eficient decat motorul cu ciclu in doi
timpi. De asemenea, mai este denumit si ciclul Otto.
Ciclu motor
Totalitatea starilor termodinamice succesive (timpi) prin care trece
amestecul carburant, incepand dintr-o stare initiala (admisia), pana
ce se revine la acea stare. Intr-un motor policilindric, la nivelul
fiecarui cilindru are loc un ciclu motor separat, intr-o ordine
prestabilita de constructor.
Cifra Cet
Este capacitatea de aprindere a combustibililor Diesel. Pentru a se
aprinde cu siguranta, motoarele Diesel de azi au o cifra Cet de 50.
Cifra cetanica Vezi: indice cetanic.
Cifra octanica
Numar care masoara rezistenta benzinei la detonatie (aprindere
prematura). Cu cat este mai mare cifra octanica, cu atat mai mica
este probabilitatea unei detonatii. O cifra octanica mare (peste 91)
este utila doar daca producatorul masinii o recomanda in mod
expres. Octanul este de fapt o hidrocarbura (C8H18).
Cilindru
Cavitatea tubulara goala pe dinauntru aflata in blocul de cilindri, in
care pistonul se misca si in care are loc combustia. In general este
facuta din otel turnat, ca parte componenta a blocului de cilindri.
Clapeta de acceleratie
Este o usita pe traseul de aspiratie care regleaza aerul ce patrunde
in motor. Deschisa total inseamna accelerat la maximum, iar la
mersul in gol ea este aproape total inchisa.
Clima
In jargonul automobilistic, sistem de climatizare; aer conditionat.
Climatronic
Sistem de aer conditionat controlat electronic. Temperatura setata
este mentinuta constant, fiind monitorizati, in acest scop, o serie de
parametri, cum ar fi: turatia ventilatorului, debitul si distributia
aerului etc.
CMC sau cmc Vezi: cc.
CO
Prescurtare pentru monoxid de carbon, gaz evacuat in urma arderii
incomplete din motor
CO
1 - Abreviere pentru cifra octanica (v. cifra octanica).
2 - Formula chimica si simbolul monoxidului de carbon, emisie poluanta ce se
regaseste in gazele de esapament si are limite maxime admise
reglementate.
Cod VIN Vezi: numar de identificare vehicul
Coeficient
Denumire generica a coeficientilor adimensionali dependenti, in
aerodinamic principal, de forma caroseriei si in legatura cu fortele si momentele
aerodinamice specifice unui vehicul aflat in miscare. In functie de
axa dupa care actioneaza fortele si momentele induse de fenomenul
aerodinamic, acesti coeficienti sunt in numar de sase, si anume: Cx
- coeficient aerodinamic de trena, Cy
- coeficient aerodinamic de deriva, Cz
- coeficient aerodinamic de portanta, Cl
- coeficient
aerodinamic de ruliu, Cm
- coeficient aerodinamic de tangaj si Cm
- coeficient aerodinamic de deviere.
In jargonul automobilistic, prin
coeficient aerodinamic se intelege, de regula, coeficientul
aerodinamic de trena (Cx), care este cel mai relevant, in ce priveste
aerodinamica automobilului, el fiind asociat rezistentei
aerodinamice (componenta longitudinala, dupa axa X, a fortei
aerodinamice).
Coeficient de Masura adimesionala pentru forma aerodinamica a unui obiect. O
rezistenta masina aerodinamica are un coeficient de rezistenta de aproximativ
0,30, comparativ cu cel al unei placi care este de 1,98.
Colectorul de date (Bus)
Sistem care leaga toate componentele electronice din masina printrun
circuit inelar. Comenzile digitale se invart in acest circuit pana
"coboara la statia de destinatie", punand in functiune aparatul de
comanda de acolo. La Mercedes CL exista trei asemenea circuite
de date. Cel mai rapid e un circuit de unde luminoase ce realizeaza
o rata de transmisie de 5,65 Megabaud.
Colectorul de evacuare
Reteaua de canale care colecteaza gazele de esapament de la
diverse orificii de evacuare si le directioneaza catre catalizatorii
sistemului de evacuare si toba de esapament. Un colector cu canale
cu circulatie libera, cu o configuratie bine stabilita, numit
autoclava, poate imbunatati ventilatia.
Coloana A
Montatul usilor din fata, apartine elementelor verticale portante ale
caroseriei; de ele sunt fixate usile din fata. Se continua sub forma
de coloana a plafonului si formeaza conturul parbrizului, la berline.
Analog coloanei A, exista si coloanele B, C, iar la modelele combi
exista si coloana D.
Coloana oficiala
Unul sau mai multe vehicule care circula pe un drum public insotite
de unul sau mai multe autovehicule ale politiei rutiere, care au in
functiune semnale speciale de avertizare acustica si optica de
culoare rosie.
Comanda supapelor
Toate componentele care asigura actionarea supapelor. Comanda
supapelor include arborele(ii) cu came si toate componentele de
actionare, toate piesele care transforma miscarea de rotatie a
arborelui cu came in miscarea pistonilor supapelor, supapele si
toate componentele asociate lor.
Combustibil auto
Fluid usor inflamabil destinat alimentarii motoarelor cu ardere
interna.
Common Rail
Instalatia comuna de injectie si inseamna ca toate duzele de injectie
sunt alimentate de o singura instalatie aflata sub presiune.
Momentul injectiei se declanseaza in mod electronic.
Compozit
Orice material care are mai multe componente, dintre care una este
foarte rezistenta iar cealalta este un liant adeziv. Cel mai cunoscut
material compozit este fibra de sticla, care este formata din fibre de
sticla subtiri unite de o structura de plastic. Proprietatile structurale
ale materialelor composite pot fi modificate controland orientarea
si configurarea componentelor foarte rezistente.
Compresie
La motoarele cu ardere interna cu pistoane, se refera la presiunea
exercitata asupra amestecului combustibil-aer la cilindru la motorul
cu aprindere cu bujii sau la presiunea exercitata asupra aerului la
motorul diesel. Compresia face combustia sa fie mult mai eficienta
si creste randamentul motorului.
Compresor de supraalimentare
Compresor pneumatic folosit pentru a forta patrunderea aerului la
motor. Desi termenul este folosit frecvent doar pentru
compresoarele mecanice, acesta poate fi de diverse tipuri, putand fi
chiar si un turbocompresor.
Compresorul este o pompa care comprima de obicei aer, sau, in cazul instalatiei
de climatizare, un agent de racire. Jaguar, Mercedes si alte firme
folosesc compresoare pentru cresterea puterii motorului. Motorul
insa trebuie sa-si foloseasca o parte din puterea suplimentara pentru
a actiona acest compresor, ceea ce creste consumul de combustibil.
Compresorul VTG Turbocompresor cu geometrie variabila a turbinei. Avantajul fata
de celelalte compresoare consta in paletele directoare mobile, al
caror unghi se poate adapta la turatie.
Computer de Bord
Calculator cu afisaj electronic la bord, care permite determinarea si
vizualizarea consumului de combustibil instantaneu si mediu,
viteza medie de deplasare, distanta ce poate fi parcursa cu rezerva
existenta de combustibil etc.
Concept Car Vezi: vehicul concept
Concours d'Elegance
Termen francez care descrie un concurs auto pentru masini clasice
si de epoca.
Conducta de admisie
Reteaua de tevi care directioneaza aerul sau amestecul aercombustibil
de la supapa de reglare a debitului la orificiul de
admisie al chiuloasei de cilindru. De la supapa, fluxul ajunge in
camera de distribuire, de unde ajunge prin canale individuale la
fiecare orificiu de admisie. Ventilatia motorului este mult
imbunatatita daca conducta de admisie este astfel configurata incat
sa optimizeze impulsurile de presiune in sistemul de admisie.
Consola
Parametru constructiv principal al unui autovehicul reprezentand
distanta dintre planul vertical care trece prin centrele rotilor fata si
punctul cel mai din fata al autovehiculului (consola fata), respectiv
distanta dintre planul vertical care trece prin centrele rotilor spate si
punctul cel mai din spate al autovehiculului (consola spate).
Constructie unitara
tip de caroserie care nu are nevoie de o carcasa separata pentru a
sustine structura componentelor mecanice ale masinii. O caroserie
unitara poate folosi o constructie monococa sau elemente de
structura, ca parte integrala a constructiei sale.
Consum de combustibil
Consum mediu
Performanta functionala si economica a autovehiculelor rutiere,
care exprima cantitatea de combustibil, in litri, consumata, in
conditii standard, pentru parcurgerea unei distante de 100 km. Este
incorecta si inadmisibila indicarea unui consum de combustibil sub
forma procentuala (de exemplu, 5% in loc de 5 l/100 km).
Consum de combustibil realizat in conditii de utilizare mixta a unui
autovehicul (urban + extraurban), potrivit unui ciclu de conducere
standard, in conditii de mediu si de incarcare prescrise.
Contraaripa
Element structural de caroserie, care inchide, impreuna cu aripa,
pasajul rotii. Se mai numeste si pasaj roata.
Contrabracare
Manevra folosita, in special, de pilotii de curse, prin care rotile
directoare sunt virate in aceeasi parte spre care a derapat spatele
automobilului, cu scopul redresarii rapide a traiectoriei
automobilului. Sinonim cu contrabracaj.
Control cu feedback al raportului combustibil-aer
Caracteristica a sistemului de alimentare asistat de computer.
Datorita unui senzor care masoara continutul de oxigen al gazelor
de esapament, sistemul mentine raportul combustibil-aer cat mai
aproape de cel necesar pentru o combustie perfecta din punct de
vedere chimic. Un astfel de control atent al raportului combustibilaer
este obligatoriu pentru functionarea corespunzatoare a
catalizatoarelor cu trei cai.
Controlul tractiunii
Termen generic folosit pentru limitarea devierii rotilor la
accelerare. Sistemele de control ale tractiunii actioneaza franele si
reduc acceleratia atunci cand devierea rotilor este detectata.
Convergenta rotilor Orientarea voita a rotilor pereche astfel incat acestea sa nu fie
paralele. Valoarea convergentei rotilor este pozitiva atunci cand
rotile din fata sunt inclinate spre interior.
Convertizor de blocare
Transmisie automata cu un ambreiaj mecanic care evita actionarea
cuplajului hidraulic al convertizorului de cuplu. Convertizorul de
blocare este mult mai eficient deoarece nu se pierde energia la
lichidul de transmisie al convertizorului de cuplu. La majoritatea
transmisiilor automatice, convertitorul de blocare actioneaza la
viteza a patra sau a cincea.
Convertizor de Cuplu
Lichid de cuplare folosit la transmisia automata pentru a transmite
puterea de la motor la roti. Convertizorul de cuplu face ca
transmisiunea sa fie activa chiar daca vehiculul este oprit. Lichidul
de transmisiune absoarbe puterea si previne calarea motorului.
Convertizor de cuplu de blocare
Convertizor de cuplu care este dotat cu un ambreiaj de blocare care
intra in functiune pentru a elimina scaparile dintre volumul de
intrare si cel de iesire al convertizorului de cuplu, imbunatatind
astfel eficienta si performanta acestuia in ceea ce priveste
combustibilul.
Convertor catalitic Corp de spatiu
Denumit si catalizator, este un recipient din otel inoxidabil
amplasat la sistemul de evacuare a gazelor de masina, si contine un
strat subtire de material catalitic. Materialul folosit este o
combinatie de platina, rodiu si paladiu si transforma gazele
evacuate de motor, prin reactii chimice, in produse mai putin
periculoase. Asa-numitii catalizatori tripli sunt foarte eficienti, dar
functionarea lor necesita un control precis al combustiei, care se
poate face numai de un sistem care controleaza procentul dintre
combustibil si aer.
Cadru tubular special care consta numai din tuburi scurte si cu
diametru mic. Tuburile sunt sudate de asa maniera incat se incarca
datorita tensiunii si compresiei create.
Cota de piata
Procentul totalului de vanzari ale unui producator individual sau
importator.
Cotiera
Piesa accesorie a unui fotoliu sau scaun pe care se sprijina cotul; in
cazul automobilului, functia acestui element este integrata, de
regula, in finitiile de usi sau in garnisajele panourilor laterale.
Coupe
La origine desemna un vehicul in care scaunele din fata erau
despartite de cele din spate de un geam, astfel incat doar partea din
spate a masinii era acoperita. In present, desemneaza o masina cu
doua pana la 5 scaune, cu un interior mai mic decat al unui sedan.
De obicei este o masina tip sport.
CP
Abreviere pentru cal putere (1 CP = 736 W).
Criblura
Pietris
Cronosectiune
Caracteristica functionala a mecanismului de distributie al unui
motor cu ardere interna exprimata prin raportul dintre volumul de
gaze care circula pe langa oricare dintre supape si viteza de curgere
a acestora. Se mai numeste si sectiune-timp si se exprima, de
obicei, in cm2s.
Culbutor
Element al mecanismului de distributie specific motoarelor cu
ardere interna la care dispunerea arborelui cu came nu se face in
chiulasa, ci in blocul motor. Acesta este, de fapt, o parghie
articulata in zona mediana a sa, care transmite miscarea de la
arborele cu came la supape, permitand, totodata, reglarea jocului la
supape.
Cuplaj vascos
Tip special de cuplaj lichid in care arborii de intrare si de iesire
sunt cuplati cu discuri subtiri in camera cilindrilor. Camera este
umpluta cu un lichid vascos care are tendinta sa se lipeasca de
discuri, in felul acesta intampinand o rezistenta la diferentele de
viteza intre cei doi arbori. Cuplajul vascos este folosit pentru a
limita diferenta de viteza dintre cele doua distributii ale
diferentialului sau dintre cele doua osii ale masinii.
Cuplul motor
Da forta de tractiune a unui motor. Datele se dau in Nanometri
(Nm). Hotaratoare in acest caz este forta efectiva pe care o exercita
pistonul pe arborele cotit.
Curba de intoarcere
Diametrul traseului circular creat de roata din punctul cel mai
indepartat de centrul de virare. De exemplu, cand masina vireaza la
stanga, traseul creat de roata dreapta din fata defineste curba de
intoarcere si vice versa.
Curele
Curelele sunt folosite pentru a pune in miscare multe din
accesoriile unui motor. Multe din motoarele cu arbore cu came in
chiuloasa (OHC) folosesc curele dintate pentru a pune in miscare
arborele. Aceste curele pun in miscare si servodirectia, pompa de
apa, compresoarele de aer conditionat etc.
Cursa
Miscarea pe verticala a pistonului. Durata miscarii pistonului de la
varful fix superior la varful fix inferior.
Cutie de viteze
Componenta majora a transmisiei unui autovehicul, care permite
adaptarea vitezei de deplasare a acestuia la conditiile de drum si de
trafic, stationarea cu motorul pornit, precum si mersul inapoi.
Uneori, impropriu si oarecum confuz, i se mai spune si schimbator
de viteze (v. schimbator de viteze).
Cutie de viteze cu preselector
Soferul poate selecta viteza dorita inainte de a avea nevoie de ea si,
cand doreste sa schimbe viteza, apasa pedala de ambreiaj.
Cutie manuala
Exprimare laconica pentru cutia de viteze mecanica cu actionare
manuala.
Cutie manuala 5+1
Exprimare laconica pentru cutia de viteze mecanica cu 5 trepte de
viteza pentru mersul inainte si o treapta pentru mersul inapoi.
Cvadriciclu
Vehicul asemanator bicicletei, cu patru roti, actionat, de regula, de
catre un motor cu ardere interna sau electric.
Cvadriciclu
Unul dintre primele tipuri de automobile usoare care avea roti de
bicicleta si o carcasa din tuburi de otel.
CVT
Abreviere preluata din limba engleza pentru Continuously Variable
Trasmission (Transmisie Variabila Continua), tip de transmisie
automata care permite adaptarea continua a vitezei de deplasare a
autovehiculului, fara a fi nevoie sa se schimbe treapta de viteze. V.
Transmisie variabila continua.
Cx
Notatie consacrata pentru coeficientul aerodinamic de trena. V. coeficient
aerodinamic.
Esentialul despre ABS
Sistemul ABS (Antilock Braking System) a fost creat pentru a ajuta
conducatorul auto sa mentina controlul directiei si sa impiedice
vehiculul sa derapeze in timpul franarii. Aparut la mijlocul anilor
1980, ABS-ul echipeaza acum din ce in ce mai multe vehicule,
tendinta fiind de a se impune ca echipament obligatoriu pe toate
autovehiculele noi.
Sistemul ABS are doua functii principale:
- repartitia electronica a franarii intre fata si spate, prin reglarea
alunecarii rotilor spate
-prevenirea blocarii rotilor la franare, prin reglarea independenta a
alunecarii celor 4 roti.
Modularea franarii asigurate de sistemul ABS este independenta de
efortul asupra pedalei de frana. De aceea, in caz de urgenta, este
recomandat sa aplicati asupra pedalei de frana o presiune puternica
si continua. Nu sunt necesare apasari succesive ale pedalei.
Punerea in functiune a dispozitivului ABS se manifesta printr-o
pulsatie mai mult sau mai putin puternica resimtita la pedala de
frana. Pe carosabilul uscat sau usor umed, veti observa ca distanta
de oprire este aproape aceeasi ca in cazul franelor obisnuite. Pe
gheata sau pe zapada, dimpotriva, distanta de oprire este mai lunga.
Va recomandam sa fiti preventivi si sa opriti la o distanta
considerata sigura fata de celelelalte autovehicule sau obstacole.
Franarea si directia vehiculului sunt limitate de forta de tractiune pe
care pneurile o pot genera. Testele au aratat ca pneurile de iarna
reduc, in conditii de carosabil de iarna, din distanta de oprire a unui
vehicul dotat cu sistem de franare ABS.
Instaland patru pneuri de iarna in loc de doua, veti mentine o
tractiune egala pe fiecare roata care va va ajuta sa conduceti, opriti
si sa accelerati vehiculul in siguranta.
Indicatorul ABS
Indicatorul martor al ABS lumineaza cateva secunde la punerea
contactului, timp in care sistemul isi face o auto-verificare. Uneori
martorul luminos poate fi insotit si de un semnal sonor (doar la
anumite modele de masini). Cand indicatorul se stinge, sistemul este
operational.
Daca martorul luminos nu se stinge dupa cateva secunde, atunci
sistemul are o defectiune. Franele functioneaza normal, dar nu mai
beneficiaza de avantajele ABS. Se poate continua drumul normal,
dar cu precautie, intrucat la o franare mai brusca rotile se pot bloca
ducand la alunecarea necontrolata a vehiculului si la imposibilitatea
virarii.
Verificati cat mai repede ABS-ul in service-ul specializat al marcii
masinii.
Dictionar Auto - Litera B
Baia de Ulei
Spatiul de la blocul motor, de sub vilbrochen, in care uleiul se scurge
Baie uscata a carterului
Tip de motor cu combustie interna in care uleiul de ungere este
stocat intr-un rezervor separat sau intr-un radiator de racire si nu in
carterul motorului. Uleiul este pompat la motor de catre pompe
separate.
Banda de iesire
Banda de decelerare la autostrazi
Banda de Intrare
Banda de accelerare la autostrazi
banda de urgenta
Banda rezervata situatiilor de urgenta pe autostrazi
Bara antiruliu
Vezi: bara stabilizatoare.
Bara de Torsiune
Tip de arc care se rasuceste pe masura ce este comprimat sau intins.
Arcurile barei de torsiune sunt simple si robuste si sunt folosite in
sistemul de suspensii.
Bara Stabilizatoare
Element de suspensie (folosit in fata, spatele sau in ambele capete
ale masinii) care reduce alunecarea masinii, rezistand oricarei
miscari verticale neuniforme dintre cele doua roti la care este
conectat. Bara stabilizatoare nu afecteaza rigiditatea suspensiei
atunci cand ambele roti sunt deviate in mod egal in aceeasi directie.
Bara stabilizatoare sporeste manevrabilitatea vehicului, crescand
stabilitatea in curbe si la manevre bruste. Marea majoritate a
vehiculelor au bare stabilizatoare in fata. Barele stabilizatoare
aflate atat la rotile din fata cat si la cele din spate pot reduce si mai
mult alunecarea masinii.
Baril (bbl)
Atunci cand se face referire la automobile, acesta se refera la
carburatoare. "2bbl" inseamna ca acel carburator are 2 jicloare de
combustibil. Numarul de jicloare determina cantitatea de
combustibil pe care carburatorul o poate furniza. Un carburator tip
4bbl poate asigura mai mult combustibil decat unul similar de 2bbl.
BAS
Prescurtare a celor de la Mercedes pentru asistarea franei. Acesta
recunoaste intentia soferului de a pune o frana totala dupa viteza si
puterea miscarii pedalei de frana si activeaza automat intreaga
putere de franare, pentru a se obtine un spatiu de franare cat mai
scurt.
Bbl sau bbl
Abreviere pentru barilul petrolier, unitate de masura pentru volume
egala cu circa 160 l. Abrevierea provine din denumirea englezeasca
Blue Barrel (butoi albastru), lansata de americani prin anul 1870.
Pentru a manipula cantitatile de petrol s-au consacrat atunci niste
butoaie, initial confectionate din lemn, vopsite in albastru si avand
capacitatea standard de 40 galoni (1 galon = circa 4 litri) si
capacitatea efectiva de 42 galoni, 2 galoni considerandu-se ca se
pierd datorita tarnsportului si volatilizarii .
Benzina
Carburant hidrocarbonic, produs petrolier sau de sinteza destinat
alimentarii motoarelor cu aprindere prin scanteie.
Berlina
Termen din timpul celui de-al doilea razboi mondial care descrie o
masina de lux, cu geamuri mici care permiteau pasagerilor sa
priveasca afara fara a putea fi observati din exterior.
Berlineta
"Berlina de dimensiuni mai mici, denumirea fiind preluata intocmai
din italiana. Intrucat aprecierea dimensiunilor caroseriei este
(deocamdata) pur subiectiva, se evita, in general, folosirea
denumirii de ""berlineta"", mai ales atunci cand, pentru constructor,
sunt in joc interese comerciale. Motorizarea asociata berlinetei este,
in generala, plasata in plaja de cilindree 600 ... 1300 cm3."
Bi-Litronic
Denumire a firmei Bosch pentru un far cu xenon care emite faza
mica si faza mare din aceeasi sursa.
Bicarburatie
Alimentare alternativa cu doi carburanti (gaz sau benzina) a unui
motor cu aprindere prin scanteie.
Bicilindric (Despre motoare, compresoare)
Cu doi cilindri.
Bicorp
Tip de caroserie specifica anumitor autoturisme, care prezinta o
degrosare pronuntata a partii fata, de la nivelul parbrizului,
profilandu-se, astfel, doua corpuri (volume): compartimentul motor
si habitaclul (in acest caz, habitaclul inglobeaza in el si portbagajul
spate); este cunoscuta si sub denumirea de caroserie in doua
volume; autoturism cu caroserie in doua volume.
Biela
Bratul care leaga pistonul de vilbrochen si transforma miscarea
pistoanelor in miscare rotativa.
Bila de Recirculare
Mecanism de directie in care arborele de directie pune in functiune
o roata melcata care, la randul ei, face ca un bloc metalic cu dintii
sa se miste inainte si inapoi. Rulmentii cu bile reduc frecarea dintre
roata melcata si bloc. In timpul ce blocul se misca, dintii sai pun in
functiune o roata dintata care legata de coloana de directie care, la
randul ei, pune in miscare timoneria de directie.
Blocare
Momentul in care un cauciuc incepe sa patineze in timpul franarii.
Forta maxima de franare a unui cauciuc este dezvoltata atunci cand
acesta este pe punctul de a se bloca. Deci distanta de franare cea
mai scurta apare atunci cand rotile din fata si cele din spate ating
punctul de blocare simultan. Acest lucru se intampla destul de rar
datorita conditiilor variabile de drum si de tractiune si, de cele mai
multe ori, rotile din fata se blocheaza inainte sau dupa cele din
spate. Blocajul rotilor din fata este mai stabil decat cel al rotilor din
spate.
Blocare Opusa
Tehnica in care volanul este indreptat in alta directie decat directia
de mers a masinii. Blocarea opusa este folosita pentru a controla
masina la supravirare, cand partea din spate a masinii oscileaza
prea mult.
Blow-by
Termenul pentru gazele ce trec in timpul arderii din cilindru pe
langa piston si ajung in incaperea axului motor. Ele sunt evacuate
prin aerisirea incaperii axului motor catre canalul de introducere a
aerului.
Brat Oscilant
Parghie cu pivot care transmite actiunea tachetului la tija supapei.
Miscarea in sus a tachetului este transformata in miscare in jos a
tijei supapei.
Brat Trenant
Element de suspensie ce consta intr-o parte longitudinala care
pivoteaza si care are un butuc de roata atasat rigid de capatul care
treneaza. Un brat trenant indeajuns de rigid poate asigura pe deplin
pozitia rotii. Este similar unui brat semi-trenant, cu singura
exceptie ca axa de pivotare este strict perpendiculara pe linia
centrala longitudinala a masinii.
Break
Caroserie de autoturism in doua volume, cu spatele mult alungit,
usa tip hayon pentru accesul la portbagaj si bancheta rabatabila. Se
foloseste, uneori, si varianta ortografica romanizata brec.
Buclier
Parte componenta a barei parasoc (fata sau spate) a unui automobil,
element tip scut care da o forma estetica si aerodinamica
parasocului, integrandu-l, cel mai adesea, in volumul caroseriei.
Bucsa
Un element simplu de suspensie, in general compus din doua tuburi
de otel coaxiale legate printr-un manson de cauciuc. Libertatea de
miscare a bucsei in diverse directii atenueaza efectul unui drum
dificil si manevrabilitatea masinii.
Bujie
Bujia transforma energia inalta intr-un arc care face legatura intre
electrozi. Arcul face ca amestecul de benzina-aer sa se aprinda, sa
extinda si sa furnizeze energie prin apasarea pistonului.
Spatiul de la blocul motor, de sub vilbrochen, in care uleiul se scurge
Baie uscata a carterului
Tip de motor cu combustie interna in care uleiul de ungere este
stocat intr-un rezervor separat sau intr-un radiator de racire si nu in
carterul motorului. Uleiul este pompat la motor de catre pompe
separate.
Banda de iesire
Banda de decelerare la autostrazi
Banda de Intrare
Banda de accelerare la autostrazi
banda de urgenta
Banda rezervata situatiilor de urgenta pe autostrazi
Bara antiruliu
Vezi: bara stabilizatoare.
Bara de Torsiune
Tip de arc care se rasuceste pe masura ce este comprimat sau intins.
Arcurile barei de torsiune sunt simple si robuste si sunt folosite in
sistemul de suspensii.
Bara Stabilizatoare
Element de suspensie (folosit in fata, spatele sau in ambele capete
ale masinii) care reduce alunecarea masinii, rezistand oricarei
miscari verticale neuniforme dintre cele doua roti la care este
conectat. Bara stabilizatoare nu afecteaza rigiditatea suspensiei
atunci cand ambele roti sunt deviate in mod egal in aceeasi directie.
Bara stabilizatoare sporeste manevrabilitatea vehicului, crescand
stabilitatea in curbe si la manevre bruste. Marea majoritate a
vehiculelor au bare stabilizatoare in fata. Barele stabilizatoare
aflate atat la rotile din fata cat si la cele din spate pot reduce si mai
mult alunecarea masinii.
Baril (bbl)
Atunci cand se face referire la automobile, acesta se refera la
carburatoare. "2bbl" inseamna ca acel carburator are 2 jicloare de
combustibil. Numarul de jicloare determina cantitatea de
combustibil pe care carburatorul o poate furniza. Un carburator tip
4bbl poate asigura mai mult combustibil decat unul similar de 2bbl.
BAS
Prescurtare a celor de la Mercedes pentru asistarea franei. Acesta
recunoaste intentia soferului de a pune o frana totala dupa viteza si
puterea miscarii pedalei de frana si activeaza automat intreaga
putere de franare, pentru a se obtine un spatiu de franare cat mai
scurt.
Bbl sau bbl
Abreviere pentru barilul petrolier, unitate de masura pentru volume
egala cu circa 160 l. Abrevierea provine din denumirea englezeasca
Blue Barrel (butoi albastru), lansata de americani prin anul 1870.
Pentru a manipula cantitatile de petrol s-au consacrat atunci niste
butoaie, initial confectionate din lemn, vopsite in albastru si avand
capacitatea standard de 40 galoni (1 galon = circa 4 litri) si
capacitatea efectiva de 42 galoni, 2 galoni considerandu-se ca se
pierd datorita tarnsportului si volatilizarii .
Benzina
Carburant hidrocarbonic, produs petrolier sau de sinteza destinat
alimentarii motoarelor cu aprindere prin scanteie.
Berlina
Termen din timpul celui de-al doilea razboi mondial care descrie o
masina de lux, cu geamuri mici care permiteau pasagerilor sa
priveasca afara fara a putea fi observati din exterior.
Berlineta
"Berlina de dimensiuni mai mici, denumirea fiind preluata intocmai
din italiana. Intrucat aprecierea dimensiunilor caroseriei este
(deocamdata) pur subiectiva, se evita, in general, folosirea
denumirii de ""berlineta"", mai ales atunci cand, pentru constructor,
sunt in joc interese comerciale. Motorizarea asociata berlinetei este,
in generala, plasata in plaja de cilindree 600 ... 1300 cm3."
Bi-Litronic
Denumire a firmei Bosch pentru un far cu xenon care emite faza
mica si faza mare din aceeasi sursa.
Bicarburatie
Alimentare alternativa cu doi carburanti (gaz sau benzina) a unui
motor cu aprindere prin scanteie.
Bicilindric (Despre motoare, compresoare)
Cu doi cilindri.
Bicorp
Tip de caroserie specifica anumitor autoturisme, care prezinta o
degrosare pronuntata a partii fata, de la nivelul parbrizului,
profilandu-se, astfel, doua corpuri (volume): compartimentul motor
si habitaclul (in acest caz, habitaclul inglobeaza in el si portbagajul
spate); este cunoscuta si sub denumirea de caroserie in doua
volume; autoturism cu caroserie in doua volume.
Biela
Bratul care leaga pistonul de vilbrochen si transforma miscarea
pistoanelor in miscare rotativa.
Bila de Recirculare
Mecanism de directie in care arborele de directie pune in functiune
o roata melcata care, la randul ei, face ca un bloc metalic cu dintii
sa se miste inainte si inapoi. Rulmentii cu bile reduc frecarea dintre
roata melcata si bloc. In timpul ce blocul se misca, dintii sai pun in
functiune o roata dintata care legata de coloana de directie care, la
randul ei, pune in miscare timoneria de directie.
Blocare
Momentul in care un cauciuc incepe sa patineze in timpul franarii.
Forta maxima de franare a unui cauciuc este dezvoltata atunci cand
acesta este pe punctul de a se bloca. Deci distanta de franare cea
mai scurta apare atunci cand rotile din fata si cele din spate ating
punctul de blocare simultan. Acest lucru se intampla destul de rar
datorita conditiilor variabile de drum si de tractiune si, de cele mai
multe ori, rotile din fata se blocheaza inainte sau dupa cele din
spate. Blocajul rotilor din fata este mai stabil decat cel al rotilor din
spate.
Blocare Opusa
Tehnica in care volanul este indreptat in alta directie decat directia
de mers a masinii. Blocarea opusa este folosita pentru a controla
masina la supravirare, cand partea din spate a masinii oscileaza
prea mult.
Blow-by
Termenul pentru gazele ce trec in timpul arderii din cilindru pe
langa piston si ajung in incaperea axului motor. Ele sunt evacuate
prin aerisirea incaperii axului motor catre canalul de introducere a
aerului.
Brat Oscilant
Parghie cu pivot care transmite actiunea tachetului la tija supapei.
Miscarea in sus a tachetului este transformata in miscare in jos a
tijei supapei.
Brat Trenant
Element de suspensie ce consta intr-o parte longitudinala care
pivoteaza si care are un butuc de roata atasat rigid de capatul care
treneaza. Un brat trenant indeajuns de rigid poate asigura pe deplin
pozitia rotii. Este similar unui brat semi-trenant, cu singura
exceptie ca axa de pivotare este strict perpendiculara pe linia
centrala longitudinala a masinii.
Break
Caroserie de autoturism in doua volume, cu spatele mult alungit,
usa tip hayon pentru accesul la portbagaj si bancheta rabatabila. Se
foloseste, uneori, si varianta ortografica romanizata brec.
Buclier
Parte componenta a barei parasoc (fata sau spate) a unui automobil,
element tip scut care da o forma estetica si aerodinamica
parasocului, integrandu-l, cel mai adesea, in volumul caroseriei.
Bucsa
Un element simplu de suspensie, in general compus din doua tuburi
de otel coaxiale legate printr-un manson de cauciuc. Libertatea de
miscare a bucsei in diverse directii atenueaza efectul unui drum
dificil si manevrabilitatea masinii.
Bujie
Bujia transforma energia inalta intr-un arc care face legatura intre
electrozi. Arcul face ca amestecul de benzina-aer sa se aprinda, sa
extinda si sa furnizeze energie prin apasarea pistonului.
Dictionar auto - Litera A
ABS
Antilock Braking System - Evitarea blocarii la franare acest sistem
elimina blocarea rotilor la franare si pierderea controlului volanului
pe suprafete alunecoase. Sensorii de viteza monitorizeaza fiecarea
roata in parte si reduc presiunea de franare pe fiecare roata care se
invarte mult mai incet decat celelalte. Sistemele ABS pot avea 2, 3
sau 4 canale. Sistemele cu 2 canale au cate un canal pentru fiecare
set de roti, cum ar fi roata din fata si cea din spate, de pe partea
stanga a masinii. O eventuala blocare a rotilor face ca presiunea de
franare sa se reduca la ambele roti ale fiecarui canal. Sistemul ABS
cu 3 canale foloseste un canal pentru cele 2 roti din spate, iar rotile
din fata sunt monitorizate fiecare de cate un canal. Cele mai
performante sisteme ABS folosesc 4 canale, cate unul pentru
fiecare roata, pentru un control maxim al volanului si pentru o
franare adecvata.
Absorbitor de Socuri
Dispozitiv care transforma miscarea in caldura, in general prin
impingerea fortata a uleiului prin canale interne inguste ce fac parte
dintr-un dispozitiv tubular. Absorbitorii de socuri, folositi in special
pentru a atenua efectul oscilatiilor suspensiei, sunt in general
hidraulici.
AC
Acronim pentru Aer Conditionat. Uneori, in mod impropriu, se
foloseste si sinonimul A/C, forma ortografica specifica, de regula,
limbii engleze. A/C - Abreviere nerecomandata in limba romana.
ACC
Adaptive Cruise Control (control de croaziera adaptabil) tempomat
care se adapteaza la vitezele variate ale celorlalti
participanti la trafic si care ajusteaza distanta dintre vehicule. ACC
va oferi in viitor - in special coloanelor de camioane - posibilitatea
de a utiliza optim un anumit spatiu de circulatie, fara ca siguranta
sa fie afectata. Alte sisteme, cum ar fi acela al cremalierei
electronice, realizat de specialistii concernului Daimler Chrysler,
iau in considerare si ghidarea laterala pe strada.
Accesoriu
Componenta anexa a unui vehicul, care insoteste sau completeaza,
suplimentar, un element principal al acestuia, in afara procesului de
fabricatie. Accesoriile auto sunt, de regula, elemente de tuning si
cosmetizare.
ACEA
Asociatia Constructorilor Europeni de Automobile. Cea mai mare
realizare a acestei asociatii a fost editarea unei norme pentru
uleiuri, care simplifica foarte tare alegerea uleiului de la benzinarie
de catre client.
Acrosare
Agatare din mers a unui vehicul de un altul sau de un obstacol.
Actionare Hibrida
Un vehicul are doua motoare care preiau pe rand actionarea. De
regula exista un motor cu ardere si un electromotor. Incarcarea
bateriei pentru electromotor se realizeaza prin actionarea cu gaz sau
benzina.
Actionare Hidraulica
Operatie mecanica ce se bazeaza pe incompresibilitatea lichidelor
(de regula ulei si cateodata, apa) si pe proprietatile acestora de a
intampina rezistenta atunci cand sunt impinse cu putere intr-un
cilindru mic sau printr-un orificiu; astfel se mareste puterea fortei
aplicate. Franele si ambreiajul hidraulice folosesc acest principiu.
Actuator
Element de actionare (motor electric, electromagnet etc.) folosit in
sistemele automate (controlate electronic) pentru executarea
comenzilor.
Acvaplanare
Fenomen care se produce atunci cand profilul anvelopei nu
evacueaza apa acumulata in zona petei de contact cu calea de
rulare, formandu-se astfel o pelicula de apa de 1 ... 2 mm intre drum
si pneu, deci o pierdere a aderentei si o lipsa totala de controlului
asupra vehiculului. Aparitia acestui fenomen este favorizata de
mersul cu viteza ridicata pe drum umed, de uzura pneurilor, tipul
benzii de rulare a anvelopei etc.
Aditiva
A adauga un aditiv la o substanta (ulei, benzina etc.) pentru a-i
ameliora proprietatile sau pentru a obtine noi calitati.
Admisie Normala
Tip de admisie direct din atmosfera a aerului necesar functionarii
motoarelor cu ardere interna, in mod natural, prin aspiratie. Din
acest considerent, in jargonul automobilistic, sunt folositi si alti
termeni, cum ar fi: aspiratie normala, admisie naturala sau aspiratie
naturala
Aer Conditionat
Sistem de racire a aerului circulat in interiorul unui autovehicul, cu
scopul asigurarii unui climat placut pentru pasageri, in special in
timpul zilelor caniculare de vara.
Aerator
Grila orientabila plasata la extremitatea conductelor de ventilatie,
care permite dirijarea aerului pulsat in habitaclu.
Aerodinamica
Ramura a mecanicii care se ocupa de miscarea gazelor (in special a
aerului) si de efectele lor asupra fluidelor. La proiectarea masinilor,
deplasarea pozitiva sau negativa a curentului de aer este studiata in
tunele aerodinamice. Este de preferat ca deplasarea negativa sa
apese vehiculul cat mai aproape de sol. Rezistenta masinii la
frecarea cu aerul este de asemenea studiata.
AGV
Abreviere preluata din limba engleza pentru Automated Guided
Vehicle (vehicul ghidat automat), vehicul echipat cu un sistem de
ghidare automata care il face capabil sa parcurga anumite trasee
prestabilite. Spre deosebire de robotii traditionali, AGV-urile nu
sunt manipulatori, ele sunt manevranti de vehicul programati sa
urmeze un traseu de ghidare.
AGVS
Sistem automat de ghidare a vehiculului ( Automated Guided
Vehicle System) vehicule echipate cu un sistem de ghidare
automata, care urmaresc un traseu prestabilit, oprindu-se la fiecare
linie de prelucrare sau asamblare pentru a fi incarcate cu piese sau
descarcate, manual.
Airbag
Sac de nylon care, in cazul unei ciocniri, se umfla fulgerator, la
ordinul venit de la un sistem de comanda, sprijinind actiunea
centurii de siguranta. A aparut in 1980, la Mercedes Clasa S, initial
pentru sofer, iar in 1988, si pentru copilot. Succesul a venit in 1992,
cand VW Golf era prima masina ce oferea in intregime protectia
sacilor cu aer. Mai recent au aparut airbagurile pentru coleziuni
laterale, cele care protejeaza bazinul si capul.
Alezaj
Diametrul cilindrului unui motor cu piston care functioneaza cu
benzina sau abur. Capacitatea cilindrica poate fi marita prin
cresterea diametrului cilindrului (realezare).
Alternator
Dispozitiv care transforma energia rotationala in curent alternativ.
Alternatoarele furnizeaza energie pentru sistemul electric al
vehiculului. De asemenea, alternatorul reincarca si bateria.
Ambreiaj
Mecanism care foloseste placute impregnate cu un material pentru
frictiune pentru a transfera energia de la motor la puntea tractoare.
Este folosit la schimbarea vitezelor pentru a accelera. Ambreiajul
este de asemenea folosit pentru a izola componentele care se rotesc
de cele fixe, reducand incarcatura de soc dintre acestea. Vehiculele
cu transmisie manuala folosesc ambreiajul pentru a transfera
puterea de la cutia de viteza la roti. Compresoarele de aer
conditionat folosesc si ele ambreiaj.
Ambreiaj Hidraulic
Orice dispozitiv care transfera puterea intre dispozitivele de intrare
si cele de iesire, cu ajutorul unui fluid. Un ambreiaj hidraulic
consta in principal din doua ventilatoare inchise intr-o carcasa
umpluta cu ulei. Ventilatorul de intrare agita uleiul, iar acest ulei, la
randul lui, invarte ventilatorul de iesire. Un astfel de ambreiaj face
ca arborele de intrare sa aiba o viteza diferita de arborele de iesire.
Ambreiaj Mecanic
Ambreiaj al carui principiu de functionare se bazeaza pe
transmiterea momentului motor ca urmare a fortei de frecare
produsa intre suprafetele unor discuri de frictiune puse in contact,
cu volantul motorului si, respectiv, cu placa de presiune a
ambreiajului, prin intermediul unor arcuri de presiune (elicoidale
sau tip diafragma).
Amortizare
Miscarea unei roti care comprima suspensia
Amortizor
Dispozitiv disipator de energie care serveste la atenuarea unui soc,
a unui zgomot sau a vibratiilor unui sistem tehnic; denumire
laconica pentru amortizorul telescopic al suspensiei; sinonim cu
telescop.
Amortizor Telescopic
Atenuator de socuri bazat pe disiparea energiei datorita trecerii
fortate a unui fluid prin unul sau mai multe orificii calibrate sau
prin supape cu resorturi tarate. Se monteaza in paralel cu elementul
elastic al suspensiei (arcul) si poate fi mono sau bitubular. Este de
tip telescopic deoarece are o forma tubulara, tija pistonului glisand
in cilindrul fluidului de lucru, mai mult sau mai putin, in functie de
dezbaterea rotii si de oscilatiile caroseriei.
Ampatament
Distanta (in mm) dintre axa rotilor fata si axa rotilor spate ale unui
vehicul directionat conform mersului in linie dreapta, parametru
constructiv ce caracterizeaza maniabilitatea si tinuta de drum a unui
vehicul; cu cat ampatamentul este mai mare, cu atat tinuta de drum
este mai buna, in schimb, maniabilitatea va fi afectata in special in
ce priveste abordarea curbelor prericuloase. In jargonul
automobilistic, se mai numeste si distanta dintre axe.
An de Fabricatie
Anul indicat de constructor, prin marcare, pe placuta de identificare
a vehiculului. Conform standardului ISO 3779, anul de fabricatie
este codificat cu o litera sau o cifra identificata pe pozitia a 10-a din
structura codului de identificare a vehiculului, cod format din 17
caractere. Anul de fabricatie nu coincide intotdeauna cu anul
calendaristic ci cu asa-numitul an-model, lansat de constructori in
avans, de regula, imediat dupa vacanta de vara, care coincide cu
perioada de revizie tehnica a liniilor de fabricatie. De asemenea,
anul de fabricatie nu coincide intotdeauna cu anul vanzarii
autovehiculului si nici cu anul punerii in circulatie a acestuia.
An-Model
Anul declarat de constructor, din ratiuni comerciale, ca an de
fabricatie al unui vehicul si lansat, de regula, in avans cu 6 luni fata
de anul calendaristic. De exemplu, un vehicul inregistrat ca an-
model 2005 s-a produs incepand cu luna iulie 2004 pana in iunie
2005. Lansarea in fabricatie a fiecarui an-model presupune, pentru
constructor, o noua definire a gamei de produse, fara a ca aceasta sa
presupuna insa modificari majore. V. an de fabricatie.
Angrenaj Conic
Set de roti dintate conice care permit ca miscarea sa fie transmisa
sub un unghi.
Angrenaj de Diferential
Angrenajul care transmite puterea motorului la puntea motoare si
este pozitionat astfel incat sa permita ca rotile din spate sa se
invarta la viteze diferite atunci cand vehiculul se incadreaza intr-o
curba.
Angrenaj Elicoidal
Roata dintata cu dinti inclinati fata de arbore. Avantajul acestui
angrenaj este acela ca doi dintre dinti sunt cuplati in orice moment,
miscarea decurgand mult mai lin si fara zgomot.
Angrenaj Hipoid
Tip de transmisie diferentiala care foloseste o roata dintata conica
cu dinti in spirala la arborele de actionare si care ii permite rotii
dintate sa fie pozitionata sub centrul angrenajului inelar aflat pe
arbore. In felul acesta este posibil ca podeaua masinii sa fie
pozitionata cat mai jos
Angrenaj Planetar
Tip de angrenaj folosit de Benz, in care niste mici pinioni se invart
in jurul unui angrenaj central si trec printr-un inel circular.
Angrenajul Roti cu zimti de angrenaj care trimit puterea intre arborii de
miscare. Atunci cand rotile de angrenaj sunt de masuri diferite,
apare o diferenta intre raportul de viteza. Angrenajul este construit
din otel dur.
Ansamblu de Scule
Set de scule standard sau speciale necesar pentru producerea unei
anumite piese. Aici sunt incluse caprele de montaj, dispozitivele de
fixare, aparatele de masura si cele de taiat, dar nu si sculele de
prelucrare.
Anti-apupare la viteza
In mod similar ca la anti-plonjare, aceasta caracteristica a
suspensiei foloseste fortele induse de acceleratie la suspensia din
spate pentru a reduce apuparea.
Anti-plonjare
Caracteristica reglabila a suspensiei din fata care transforma fortele
induse de franare in tijele de suspensie, intr-o forta verticala care
are tendinta de a ridica corpul, in felul acesta reducandu-se
plonjarea cauzata de franare.
Anvelopa
Un tub circular din cauciuc natural sau sintetic si tesatura si care,
uneori, contine si otel, amplasat in extremitatea interioara a rotii
masinii si care este rezilient datorita faptului ca este umplut cu aer
sub presiune.
Anvelopa pentru toate anotimpurile
Pneu ""all season"". Functie de traducerea termenului englezesc
""all season"", se mai numeste si anvelopa pentru orice anotimp.
Apex
Punctul/punctele sau zona aflate pe o linie care intersecteaza un
unghi si care ating raza interioara a unghiului.
API
American Petroleum Institute. API a realizat, in anii '90,
clasificarea uleiurilor de motor.
APIA
Acronim pentru Asociatia Producatorilor si Importatorilor de
Automobile, asociatie infiintata in 1994 ca sa reprezinte si sa
promoveze interesele producatorilor si importatorilor romani de
automobile, componente auto, accesorii si echipamente de service.
Aprindere Dubla
Doua bujii pe cilindru, care garanteaza o aprindere sigura a
amestecului combustibil-aer. In plus, aprinderea dubla reduce
lungimea frontului de flacara din cilindru si astfel se imbunatateste
eficacitatea- caci compresia poate fi ridicata fara sa apara pericolul
bataii. Alfa Romeo si Mercedes-Benz folosesc, in zilele noastre,
cate doua bujii pe cilindru, ceea ce italienii numesc "Twin Spark".
Apupare Opusul plonjarii, apuparea reprezinta afundarea partii din spate a
masinii care se intampla la o accelerare dura. Apuparea este
cauzata de transferul de incarcatura de la suspensiile din fata la cele
din spate.
Arbore Anti-vibratii
Denumire mai putin folosita a arborelui de echilibrare, bazata pe
faptul ca, prin utilizarea acestui arbore, se obtine obtine o
ameliorare a vibratiilor specifice functionarii motoarelor cu ardere
interna . V. arbore de echilibrare.
Arbore Cotit
Element component al mecanismului motor care permite
transformarea miscarii liniare a pistonului in miscare de rotatie,
prin el transmitandu-se apoi cuplul motor care pune in miscare
autovehiculul sau alti consumatori de energie mecanica. Se mai
numeste si vilbrochen sau arbore motor.
Arbore cu Came
Un arbore rotitor care are came sau dinti externi, folosit la
inchiderea si deschiderea valvelor de cilindru ale unui motor.
Vilbrochenul pune in functiune arborele cu came prin parghii,
curele sau lanturi.
Arbore cu Came in Chiulasa
Tip de dispunere a comandei supapelor in care arborele(ii) cu came
se afla in chiulasa(ele) de cilindru. Atunci cand arborele cu came
este pozitionat in apropierea supapelor,componentele comenzii
supapelor pot fi mai rigide si mai usoare, permitand astfel supapelor
sa se deschida si sa se inchida mai rapid iar motorului sa aiba o
turatie mai mare. Atunci cand arborele cu came in chiulasa este
doar unul, acesta actioneaza toate supapele din chiulasa. Daca
arborii cu came in chiulasa sunt doi, atunci unul din arbori
actioneaza supapele de admisie, iar celalalt supapele de evacuare.
Arbore de compresare
Un arbore care, atunci cand se roteste, vibreaza astfel incat reduce
sau anuleaza unele din vibratiile produse de motor. Chiar daca nu
sunt esentiali pentru functionarea motorului, arborii de compensare
devin din ce in ce mai folositi. Motoarele de 4 cilindri folosesc doi
arbori de compensare care se invart in directii diferite, de ambele
parti ale vilbrochenului motorului. Motoarele cu trei cilindri sau
cele cu sase cilindri in V folosesc un singur arbore de compensare
Arbore de distributie
Vezi: arbore cu came.
Arbore de echilibrare
Arbore prevazut cu contragreutati, antrenat de arborele cotit al
motorului si destinat reducerii vibratiilor datorate fortelor si
momentelor de inertie ale mecanismului motor. Este o componenta
optionala a motorului, specifica doar anumitor motoare pentru care
se doreste realizarea unui rafinament functional deosebit. Functie
de numarul si dispunerea cilindrilor, se pot folosi unul sau doi
arbori de echilbrare pe motor. Se mai numeste si arbore de
compensare sau arbore anti-vibratii.
Arbore motor
Vezi: arbore cotit.
Arbore Radial Rasucit
Arbore semiindependent folosit la suspensiile rotilor din spate ale
unei masini cu tractiune frontala. O punte orizontala face legatura
intre rotile din spate. Aceasta punte se poate rasuci pentru a reduce
efectul cauzat de miscarea unei roti asupra celeilalte. Arborele
radial rasucit este mult mai putin costisitor decat un sistem de
suspensii independente si, de asemenea, mult mai compact.
Arbore Rigid
Sustine rotile care nu sunt actionate de motor
Arbore Rotitor
Arbore care transmite puterea fie prin semiarbori sau prin lanturi
laterale. Opusul arborelui fix.
Arbore Secundar
Un arbore rotitor care transfera puterea de la transmisie la rotile din
spate.
Arc
Organ elastic, componenta a unei masini sau mecanism, care are
proprietatea de a reveni la forma initiala dupa ce a fost deformat ca
urmare a unei solicitari in limitele pentru care a fost dimensionat.
Arc cu Foi
Element elastic specific, in general, suspensiilor rigide, compus din
mai multe lamele flexibile de otel, usor curbate si de lungimi
variabile, foaia cea mai lunga fiind cea de deasupra, care asigura
legatura cu caroseria. Se mai numeste si arc lamelar.
Arc Elicoidal
O bara de metal elastic, in forma de spirala, care poate fi comprimat
sau extins fara a suferi o deformatie permanenta. Este folosit pentru
a izola vehiculul de drum. Arcurile elicoidale sunt de preferat fata
de cele plane si sunt folosite mai ales ca arcuri de suspensie.
Arc Lamelar
Vezi: arc cu foi.
Arc Plan
Un numar de placute flexibile de otel, usor curbate, de diferite
marimi, montate una peste cealalta. Placutele sunt fixate la capete
iar forma curbata le permite sa se indoaie si sa preia socurile. Sunt
confectionate din otel pentru arcuri sau din diverse materiale
compozite care reactioneaza prin indoire la fortele exercitate asupra
lor.
Arc Plan Semieliptic
Arc plan usor curbat care este atasat la unul din capete de caroserie
iar la celalalt de partea din mijloc a suspensiei. Una din cele doua
parti la care este atasat arcul serveste ca cupla si permite arcului sasi
modifice dimensiunea, in timp ce acesta se intinde sau se contracta.
Arc Progresiv
Arc care are un coeficient de arcuire accelerat. De exemplu, daca
primii 2,5 cm de arcuire necesita o forta de 50 kg, urmatorii 2,5 cm
vor avea nevoie de o forta mult mai mare decat cea de 50 kg, si tot
asa. Arcurile progresive devin din ce in ce mai rigide pe masura ce
sunt comprimate, spre deosebire de arcurile simple, care au o rata
constanta de arcuire.
Arc Simplu
Arc a carui rata de arcuire este constanta. De exemplu, daca o forta
de 50 kg indoaie arcul cu 2,5 cm, alte 50 de kg vor indoi arcul cu
inca 2,5 cm, si asa mai departe, pana cand arcul se aplatizeaza sau
cedeaza.
Articulatie
Parte a suspensiei care are cate un singur racord la fiecare capat.
Articulatie Cardanica
Articulatie care transmite miscarea rotationala intre doi arbori care
nu se afla intr-o linie dreapta. In functie de constructia sa,
articulatia cardanica poate avea o variatie unghiulara intre puterea
de intrare si cea de iesire. Cel mai simplu tip de articulatie
cardanica, numita articulatie "Hooke" sau in cruce, face ca arborele
de distribuire sa se invarta de doua ori mai repede sau mai incet
fata de arborele de intrare. Aceast fluctuatie de viteza creste odata
cu diferenta unghiulara dintre cei doi arbori.
Articulatie de Directie
Articulatie a suspensiei care este aliniata astfel incat sa reziste
miscarilor longitudinale ale rotii si care este montata pe sasiu, in
spatele rotii.
Articulatie Heim
Articulatie extrem de rigida, denumita si .capat sferic de tija.,
folosita in orice mecanism de precizie cu parghii. Articulatiile
Heim sunt folosite cel mai adesea la suspensiile masinilor de curse
deoarece stabilizeaza rotile intr-o maniera foarte precisa.
Articulatie Laterala Articulatie a suspensiei care este aliniata astfel incat sa reziste
miscarilor transversale ale rotii.
Articulatie pentru controlul convergentei rotilor
Articulatie transversala a unei suspensii multi-articulate, care
controleaza directia rotii in timp ce suspensia se misca in sus si in
jos.
Articulatie Sferica
Articulatie flexibila ce consta dintr-o sfera aflata intr-un racord,
folosita in special la suspensiile din fata deoarece poate face fata la
diverse miscari unghiulare. Articulatia sferica permite rotii sa se
miste odata cu suspensia si sa primeasca in acelasi timp comenzi de
la motor.
Aspiratie Normala
Motor care preia aerul sau "respira" fara ajutorul unui compresor de
supraalimentare sau al unui turbocompresor.
ASR
Reglarea patinarii tractiunii. Impiedica rotirea rotilor de tractiune si
sporeste astfel stabilitatea la drum. Exista doua metode de baza: ori
e micsorata electronic puterea motorului, ori se actioneaza frana
rotii ce tinde sa se rasuceasca. ASR foloseste senzorii pentru turatia
rotii ai ABS, pentru determinarea rotii care se rasuceste. Multi
producatori numesc reglarea patinarii tractiunii in limba engleza:
Traction Control: ETC, TC ori TCS.
Atenuator de Soc
Un amortizor elastic folosit pentru a rigidiza treptat suspensia, pe
masura ce aceasta atinge punctual maxim de comprimare.
ATF
Automatic Transmission Fluid (fluid pentru transmisia automata)ulei
pentru cutiile automate de viteze. Se foloseste insa si la
servodirectii.
Autobuz
Automobil destinat transportului in comun de calatori, prevazut cu
minim 10 locuri (inclusiv soferul).
Autocamion
Automobil destinat transportului de bunuri, avand sarcina utila
maxima de peste 2,5 t, prevazut cu cabina si platforma fixa, cu sau
fara obloane laterale. Intr-o exprimare laconica, se mai numeste si
camion.
Autocamioneta
Autoutilitara avand caracteristicile, in miniatuta, ale camionului.
Intr-o exprimare laconica, se mai numeste si camioneta.
Autocar
Autobuz destinat, de regula, transportului excursionistilor, in
conditii de confort sporit si conform unui program prestabilit.
Autocros
Sport automobilistic, organizat pe clase, prin care se urmareste
obtinerea unui timp cat mai bun prin parcurgerea unui traseu
prestabilit (de regula, sub 1000 m lungime), traseu care solicita
foarte mult atat automobilul cat si abilitatile de conducere si
orientare in teren ale pilotului.
Autofrigorifica
Automobil care are caroseria sau semiremorca special amenajata,
fiind prevazuta cu izolatie termica a peretilor si agregat frigorific.
Este folosita pentru transportul marfurilor perisabile pe distante
lungi.
Autoizoterma
Automobil care are o caroserie tip duba, separat de cabina,
caroserie prevazuta cu izolatie termica a peretilor dar fara agregat
frigorific. Este folosita pentru transportul marfurilor perisabile pe
distante scurte.
Automobil
Vehicul motorizat pe patru roti pentru transportul de pasageri care
are o capacitate ce nu depaseste 10 locuri. In aceasta categorie intra
masinile de politie si cele de curse, dar nu si masinile de salvare sau
cele mortuare.
Automobil mic de viteza
Vehicul simplu tip sport, deschis, usor, cu doua locuri si o caroserie
simpla (coupe).
Autoportanta
Capacitatea unui sistem sau element de a prelua singur anumite
sarcini, fara elemente structurale ajutatoare.
Autoturism
Automobil destinat transportului rapid de persoane si a bagajelor
acestora, fiind prevazut cu 2 pana la maxim 9 locuri (inclusiv
soferul), avand masa maxima autorizata de 3500 kg si caruia i se
poate atasa o remorca usoara (max. 750 kg).
Autoutilitara
Automobil destinat transportului de bunuri, avand sarcina utila
maxima mai mica de 2 t. Caroseriile autoutilitarelor sunt derivate,
de regula, fie dintr-o caroserie de autoturism (pickup, furgoneta,
entreprise etc.), fie dintr-una de microbuz (furgon, camioneta etc.).
Autovehicul
Vehicul autopropulsat suspendat elastic pe roti, senile etc. si
destinat deplasarii terestre, dependent sau independent de calea de
rulare, in scopul transportului de bunuri sau persoane ori efectuarii
de servicii mecanizate diverse.
Autovehicul rutier
Autovehicul prevazut cu cel putin 2 roti destinat deplasarii, cu
precadere, pe drumuri amenajate, cu viteze mai mari de 50 km/h.
AWD
All Wheel Drive - se numesc in special autovehiculele japoneze cu
tractiune pe toate rotile
Ax cu came
Vezi: arbore cu came. Denumire nerecomandata datorita faptului ca
acesta primeste si transmite miscare de rotatie in jurul axei sale,
deci este un arbore, nu ax, care doar sustine elemente cu miscare de
rotatie.
Ax Oscilant
Tip de suspensie independenta, in partea din spate a masinii, ce
foloseste semiarbori care au articulatii cardanice la capetele din
interior, de ambele parti ale diferentialului.
Axa de Directie
Linia care intersecteaza pivotii de directie superiori si inferiori de la
roata virata. La o masina cu suspensii rigide, axa de directie este
definita de linia formata la capatul de sus de suportul lonjeronului
si la cel de jos de articulatia sferica.
Antilock Braking System - Evitarea blocarii la franare acest sistem
elimina blocarea rotilor la franare si pierderea controlului volanului
pe suprafete alunecoase. Sensorii de viteza monitorizeaza fiecarea
roata in parte si reduc presiunea de franare pe fiecare roata care se
invarte mult mai incet decat celelalte. Sistemele ABS pot avea 2, 3
sau 4 canale. Sistemele cu 2 canale au cate un canal pentru fiecare
set de roti, cum ar fi roata din fata si cea din spate, de pe partea
stanga a masinii. O eventuala blocare a rotilor face ca presiunea de
franare sa se reduca la ambele roti ale fiecarui canal. Sistemul ABS
cu 3 canale foloseste un canal pentru cele 2 roti din spate, iar rotile
din fata sunt monitorizate fiecare de cate un canal. Cele mai
performante sisteme ABS folosesc 4 canale, cate unul pentru
fiecare roata, pentru un control maxim al volanului si pentru o
franare adecvata.
Absorbitor de Socuri
Dispozitiv care transforma miscarea in caldura, in general prin
impingerea fortata a uleiului prin canale interne inguste ce fac parte
dintr-un dispozitiv tubular. Absorbitorii de socuri, folositi in special
pentru a atenua efectul oscilatiilor suspensiei, sunt in general
hidraulici.
AC
Acronim pentru Aer Conditionat. Uneori, in mod impropriu, se
foloseste si sinonimul A/C, forma ortografica specifica, de regula,
limbii engleze. A/C - Abreviere nerecomandata in limba romana.
ACC
Adaptive Cruise Control (control de croaziera adaptabil) tempomat
care se adapteaza la vitezele variate ale celorlalti
participanti la trafic si care ajusteaza distanta dintre vehicule. ACC
va oferi in viitor - in special coloanelor de camioane - posibilitatea
de a utiliza optim un anumit spatiu de circulatie, fara ca siguranta
sa fie afectata. Alte sisteme, cum ar fi acela al cremalierei
electronice, realizat de specialistii concernului Daimler Chrysler,
iau in considerare si ghidarea laterala pe strada.
Accesoriu
Componenta anexa a unui vehicul, care insoteste sau completeaza,
suplimentar, un element principal al acestuia, in afara procesului de
fabricatie. Accesoriile auto sunt, de regula, elemente de tuning si
cosmetizare.
ACEA
Asociatia Constructorilor Europeni de Automobile. Cea mai mare
realizare a acestei asociatii a fost editarea unei norme pentru
uleiuri, care simplifica foarte tare alegerea uleiului de la benzinarie
de catre client.
Acrosare
Agatare din mers a unui vehicul de un altul sau de un obstacol.
Actionare Hibrida
Un vehicul are doua motoare care preiau pe rand actionarea. De
regula exista un motor cu ardere si un electromotor. Incarcarea
bateriei pentru electromotor se realizeaza prin actionarea cu gaz sau
benzina.
Actionare Hidraulica
Operatie mecanica ce se bazeaza pe incompresibilitatea lichidelor
(de regula ulei si cateodata, apa) si pe proprietatile acestora de a
intampina rezistenta atunci cand sunt impinse cu putere intr-un
cilindru mic sau printr-un orificiu; astfel se mareste puterea fortei
aplicate. Franele si ambreiajul hidraulice folosesc acest principiu.
Actuator
Element de actionare (motor electric, electromagnet etc.) folosit in
sistemele automate (controlate electronic) pentru executarea
comenzilor.
Acvaplanare
Fenomen care se produce atunci cand profilul anvelopei nu
evacueaza apa acumulata in zona petei de contact cu calea de
rulare, formandu-se astfel o pelicula de apa de 1 ... 2 mm intre drum
si pneu, deci o pierdere a aderentei si o lipsa totala de controlului
asupra vehiculului. Aparitia acestui fenomen este favorizata de
mersul cu viteza ridicata pe drum umed, de uzura pneurilor, tipul
benzii de rulare a anvelopei etc.
Aditiva
A adauga un aditiv la o substanta (ulei, benzina etc.) pentru a-i
ameliora proprietatile sau pentru a obtine noi calitati.
Admisie Normala
Tip de admisie direct din atmosfera a aerului necesar functionarii
motoarelor cu ardere interna, in mod natural, prin aspiratie. Din
acest considerent, in jargonul automobilistic, sunt folositi si alti
termeni, cum ar fi: aspiratie normala, admisie naturala sau aspiratie
naturala
Aer Conditionat
Sistem de racire a aerului circulat in interiorul unui autovehicul, cu
scopul asigurarii unui climat placut pentru pasageri, in special in
timpul zilelor caniculare de vara.
Aerator
Grila orientabila plasata la extremitatea conductelor de ventilatie,
care permite dirijarea aerului pulsat in habitaclu.
Aerodinamica
Ramura a mecanicii care se ocupa de miscarea gazelor (in special a
aerului) si de efectele lor asupra fluidelor. La proiectarea masinilor,
deplasarea pozitiva sau negativa a curentului de aer este studiata in
tunele aerodinamice. Este de preferat ca deplasarea negativa sa
apese vehiculul cat mai aproape de sol. Rezistenta masinii la
frecarea cu aerul este de asemenea studiata.
AGV
Abreviere preluata din limba engleza pentru Automated Guided
Vehicle (vehicul ghidat automat), vehicul echipat cu un sistem de
ghidare automata care il face capabil sa parcurga anumite trasee
prestabilite. Spre deosebire de robotii traditionali, AGV-urile nu
sunt manipulatori, ele sunt manevranti de vehicul programati sa
urmeze un traseu de ghidare.
AGVS
Sistem automat de ghidare a vehiculului ( Automated Guided
Vehicle System) vehicule echipate cu un sistem de ghidare
automata, care urmaresc un traseu prestabilit, oprindu-se la fiecare
linie de prelucrare sau asamblare pentru a fi incarcate cu piese sau
descarcate, manual.
Airbag
Sac de nylon care, in cazul unei ciocniri, se umfla fulgerator, la
ordinul venit de la un sistem de comanda, sprijinind actiunea
centurii de siguranta. A aparut in 1980, la Mercedes Clasa S, initial
pentru sofer, iar in 1988, si pentru copilot. Succesul a venit in 1992,
cand VW Golf era prima masina ce oferea in intregime protectia
sacilor cu aer. Mai recent au aparut airbagurile pentru coleziuni
laterale, cele care protejeaza bazinul si capul.
Alezaj
Diametrul cilindrului unui motor cu piston care functioneaza cu
benzina sau abur. Capacitatea cilindrica poate fi marita prin
cresterea diametrului cilindrului (realezare).
Alternator
Dispozitiv care transforma energia rotationala in curent alternativ.
Alternatoarele furnizeaza energie pentru sistemul electric al
vehiculului. De asemenea, alternatorul reincarca si bateria.
Ambreiaj
Mecanism care foloseste placute impregnate cu un material pentru
frictiune pentru a transfera energia de la motor la puntea tractoare.
Este folosit la schimbarea vitezelor pentru a accelera. Ambreiajul
este de asemenea folosit pentru a izola componentele care se rotesc
de cele fixe, reducand incarcatura de soc dintre acestea. Vehiculele
cu transmisie manuala folosesc ambreiajul pentru a transfera
puterea de la cutia de viteza la roti. Compresoarele de aer
conditionat folosesc si ele ambreiaj.
Ambreiaj Hidraulic
Orice dispozitiv care transfera puterea intre dispozitivele de intrare
si cele de iesire, cu ajutorul unui fluid. Un ambreiaj hidraulic
consta in principal din doua ventilatoare inchise intr-o carcasa
umpluta cu ulei. Ventilatorul de intrare agita uleiul, iar acest ulei, la
randul lui, invarte ventilatorul de iesire. Un astfel de ambreiaj face
ca arborele de intrare sa aiba o viteza diferita de arborele de iesire.
Ambreiaj Mecanic
Ambreiaj al carui principiu de functionare se bazeaza pe
transmiterea momentului motor ca urmare a fortei de frecare
produsa intre suprafetele unor discuri de frictiune puse in contact,
cu volantul motorului si, respectiv, cu placa de presiune a
ambreiajului, prin intermediul unor arcuri de presiune (elicoidale
sau tip diafragma).
Amortizare
Miscarea unei roti care comprima suspensia
Amortizor
Dispozitiv disipator de energie care serveste la atenuarea unui soc,
a unui zgomot sau a vibratiilor unui sistem tehnic; denumire
laconica pentru amortizorul telescopic al suspensiei; sinonim cu
telescop.
Amortizor Telescopic
Atenuator de socuri bazat pe disiparea energiei datorita trecerii
fortate a unui fluid prin unul sau mai multe orificii calibrate sau
prin supape cu resorturi tarate. Se monteaza in paralel cu elementul
elastic al suspensiei (arcul) si poate fi mono sau bitubular. Este de
tip telescopic deoarece are o forma tubulara, tija pistonului glisand
in cilindrul fluidului de lucru, mai mult sau mai putin, in functie de
dezbaterea rotii si de oscilatiile caroseriei.
Ampatament
Distanta (in mm) dintre axa rotilor fata si axa rotilor spate ale unui
vehicul directionat conform mersului in linie dreapta, parametru
constructiv ce caracterizeaza maniabilitatea si tinuta de drum a unui
vehicul; cu cat ampatamentul este mai mare, cu atat tinuta de drum
este mai buna, in schimb, maniabilitatea va fi afectata in special in
ce priveste abordarea curbelor prericuloase. In jargonul
automobilistic, se mai numeste si distanta dintre axe.
An de Fabricatie
Anul indicat de constructor, prin marcare, pe placuta de identificare
a vehiculului. Conform standardului ISO 3779, anul de fabricatie
este codificat cu o litera sau o cifra identificata pe pozitia a 10-a din
structura codului de identificare a vehiculului, cod format din 17
caractere. Anul de fabricatie nu coincide intotdeauna cu anul
calendaristic ci cu asa-numitul an-model, lansat de constructori in
avans, de regula, imediat dupa vacanta de vara, care coincide cu
perioada de revizie tehnica a liniilor de fabricatie. De asemenea,
anul de fabricatie nu coincide intotdeauna cu anul vanzarii
autovehiculului si nici cu anul punerii in circulatie a acestuia.
An-Model
Anul declarat de constructor, din ratiuni comerciale, ca an de
fabricatie al unui vehicul si lansat, de regula, in avans cu 6 luni fata
de anul calendaristic. De exemplu, un vehicul inregistrat ca an-
model 2005 s-a produs incepand cu luna iulie 2004 pana in iunie
2005. Lansarea in fabricatie a fiecarui an-model presupune, pentru
constructor, o noua definire a gamei de produse, fara a ca aceasta sa
presupuna insa modificari majore. V. an de fabricatie.
Angrenaj Conic
Set de roti dintate conice care permit ca miscarea sa fie transmisa
sub un unghi.
Angrenaj de Diferential
Angrenajul care transmite puterea motorului la puntea motoare si
este pozitionat astfel incat sa permita ca rotile din spate sa se
invarta la viteze diferite atunci cand vehiculul se incadreaza intr-o
curba.
Angrenaj Elicoidal
Roata dintata cu dinti inclinati fata de arbore. Avantajul acestui
angrenaj este acela ca doi dintre dinti sunt cuplati in orice moment,
miscarea decurgand mult mai lin si fara zgomot.
Angrenaj Hipoid
Tip de transmisie diferentiala care foloseste o roata dintata conica
cu dinti in spirala la arborele de actionare si care ii permite rotii
dintate sa fie pozitionata sub centrul angrenajului inelar aflat pe
arbore. In felul acesta este posibil ca podeaua masinii sa fie
pozitionata cat mai jos
Angrenaj Planetar
Tip de angrenaj folosit de Benz, in care niste mici pinioni se invart
in jurul unui angrenaj central si trec printr-un inel circular.
Angrenajul Roti cu zimti de angrenaj care trimit puterea intre arborii de
miscare. Atunci cand rotile de angrenaj sunt de masuri diferite,
apare o diferenta intre raportul de viteza. Angrenajul este construit
din otel dur.
Ansamblu de Scule
Set de scule standard sau speciale necesar pentru producerea unei
anumite piese. Aici sunt incluse caprele de montaj, dispozitivele de
fixare, aparatele de masura si cele de taiat, dar nu si sculele de
prelucrare.
Anti-apupare la viteza
In mod similar ca la anti-plonjare, aceasta caracteristica a
suspensiei foloseste fortele induse de acceleratie la suspensia din
spate pentru a reduce apuparea.
Anti-plonjare
Caracteristica reglabila a suspensiei din fata care transforma fortele
induse de franare in tijele de suspensie, intr-o forta verticala care
are tendinta de a ridica corpul, in felul acesta reducandu-se
plonjarea cauzata de franare.
Anvelopa
Un tub circular din cauciuc natural sau sintetic si tesatura si care,
uneori, contine si otel, amplasat in extremitatea interioara a rotii
masinii si care este rezilient datorita faptului ca este umplut cu aer
sub presiune.
Anvelopa pentru toate anotimpurile
Pneu ""all season"". Functie de traducerea termenului englezesc
""all season"", se mai numeste si anvelopa pentru orice anotimp.
Apex
Punctul/punctele sau zona aflate pe o linie care intersecteaza un
unghi si care ating raza interioara a unghiului.
API
American Petroleum Institute. API a realizat, in anii '90,
clasificarea uleiurilor de motor.
APIA
Acronim pentru Asociatia Producatorilor si Importatorilor de
Automobile, asociatie infiintata in 1994 ca sa reprezinte si sa
promoveze interesele producatorilor si importatorilor romani de
automobile, componente auto, accesorii si echipamente de service.
Aprindere Dubla
Doua bujii pe cilindru, care garanteaza o aprindere sigura a
amestecului combustibil-aer. In plus, aprinderea dubla reduce
lungimea frontului de flacara din cilindru si astfel se imbunatateste
eficacitatea- caci compresia poate fi ridicata fara sa apara pericolul
bataii. Alfa Romeo si Mercedes-Benz folosesc, in zilele noastre,
cate doua bujii pe cilindru, ceea ce italienii numesc "Twin Spark".
Apupare Opusul plonjarii, apuparea reprezinta afundarea partii din spate a
masinii care se intampla la o accelerare dura. Apuparea este
cauzata de transferul de incarcatura de la suspensiile din fata la cele
din spate.
Arbore Anti-vibratii
Denumire mai putin folosita a arborelui de echilibrare, bazata pe
faptul ca, prin utilizarea acestui arbore, se obtine obtine o
ameliorare a vibratiilor specifice functionarii motoarelor cu ardere
interna . V. arbore de echilibrare.
Arbore Cotit
Element component al mecanismului motor care permite
transformarea miscarii liniare a pistonului in miscare de rotatie,
prin el transmitandu-se apoi cuplul motor care pune in miscare
autovehiculul sau alti consumatori de energie mecanica. Se mai
numeste si vilbrochen sau arbore motor.
Arbore cu Came
Un arbore rotitor care are came sau dinti externi, folosit la
inchiderea si deschiderea valvelor de cilindru ale unui motor.
Vilbrochenul pune in functiune arborele cu came prin parghii,
curele sau lanturi.
Arbore cu Came in Chiulasa
Tip de dispunere a comandei supapelor in care arborele(ii) cu came
se afla in chiulasa(ele) de cilindru. Atunci cand arborele cu came
este pozitionat in apropierea supapelor,componentele comenzii
supapelor pot fi mai rigide si mai usoare, permitand astfel supapelor
sa se deschida si sa se inchida mai rapid iar motorului sa aiba o
turatie mai mare. Atunci cand arborele cu came in chiulasa este
doar unul, acesta actioneaza toate supapele din chiulasa. Daca
arborii cu came in chiulasa sunt doi, atunci unul din arbori
actioneaza supapele de admisie, iar celalalt supapele de evacuare.
Arbore de compresare
Un arbore care, atunci cand se roteste, vibreaza astfel incat reduce
sau anuleaza unele din vibratiile produse de motor. Chiar daca nu
sunt esentiali pentru functionarea motorului, arborii de compensare
devin din ce in ce mai folositi. Motoarele de 4 cilindri folosesc doi
arbori de compensare care se invart in directii diferite, de ambele
parti ale vilbrochenului motorului. Motoarele cu trei cilindri sau
cele cu sase cilindri in V folosesc un singur arbore de compensare
Arbore de distributie
Vezi: arbore cu came.
Arbore de echilibrare
Arbore prevazut cu contragreutati, antrenat de arborele cotit al
motorului si destinat reducerii vibratiilor datorate fortelor si
momentelor de inertie ale mecanismului motor. Este o componenta
optionala a motorului, specifica doar anumitor motoare pentru care
se doreste realizarea unui rafinament functional deosebit. Functie
de numarul si dispunerea cilindrilor, se pot folosi unul sau doi
arbori de echilbrare pe motor. Se mai numeste si arbore de
compensare sau arbore anti-vibratii.
Arbore motor
Vezi: arbore cotit.
Arbore Radial Rasucit
Arbore semiindependent folosit la suspensiile rotilor din spate ale
unei masini cu tractiune frontala. O punte orizontala face legatura
intre rotile din spate. Aceasta punte se poate rasuci pentru a reduce
efectul cauzat de miscarea unei roti asupra celeilalte. Arborele
radial rasucit este mult mai putin costisitor decat un sistem de
suspensii independente si, de asemenea, mult mai compact.
Arbore Rigid
Sustine rotile care nu sunt actionate de motor
Arbore Rotitor
Arbore care transmite puterea fie prin semiarbori sau prin lanturi
laterale. Opusul arborelui fix.
Arbore Secundar
Un arbore rotitor care transfera puterea de la transmisie la rotile din
spate.
Arc
Organ elastic, componenta a unei masini sau mecanism, care are
proprietatea de a reveni la forma initiala dupa ce a fost deformat ca
urmare a unei solicitari in limitele pentru care a fost dimensionat.
Arc cu Foi
Element elastic specific, in general, suspensiilor rigide, compus din
mai multe lamele flexibile de otel, usor curbate si de lungimi
variabile, foaia cea mai lunga fiind cea de deasupra, care asigura
legatura cu caroseria. Se mai numeste si arc lamelar.
Arc Elicoidal
O bara de metal elastic, in forma de spirala, care poate fi comprimat
sau extins fara a suferi o deformatie permanenta. Este folosit pentru
a izola vehiculul de drum. Arcurile elicoidale sunt de preferat fata
de cele plane si sunt folosite mai ales ca arcuri de suspensie.
Arc Lamelar
Vezi: arc cu foi.
Arc Plan
Un numar de placute flexibile de otel, usor curbate, de diferite
marimi, montate una peste cealalta. Placutele sunt fixate la capete
iar forma curbata le permite sa se indoaie si sa preia socurile. Sunt
confectionate din otel pentru arcuri sau din diverse materiale
compozite care reactioneaza prin indoire la fortele exercitate asupra
lor.
Arc Plan Semieliptic
Arc plan usor curbat care este atasat la unul din capete de caroserie
iar la celalalt de partea din mijloc a suspensiei. Una din cele doua
parti la care este atasat arcul serveste ca cupla si permite arcului sasi
modifice dimensiunea, in timp ce acesta se intinde sau se contracta.
Arc Progresiv
Arc care are un coeficient de arcuire accelerat. De exemplu, daca
primii 2,5 cm de arcuire necesita o forta de 50 kg, urmatorii 2,5 cm
vor avea nevoie de o forta mult mai mare decat cea de 50 kg, si tot
asa. Arcurile progresive devin din ce in ce mai rigide pe masura ce
sunt comprimate, spre deosebire de arcurile simple, care au o rata
constanta de arcuire.
Arc Simplu
Arc a carui rata de arcuire este constanta. De exemplu, daca o forta
de 50 kg indoaie arcul cu 2,5 cm, alte 50 de kg vor indoi arcul cu
inca 2,5 cm, si asa mai departe, pana cand arcul se aplatizeaza sau
cedeaza.
Articulatie
Parte a suspensiei care are cate un singur racord la fiecare capat.
Articulatie Cardanica
Articulatie care transmite miscarea rotationala intre doi arbori care
nu se afla intr-o linie dreapta. In functie de constructia sa,
articulatia cardanica poate avea o variatie unghiulara intre puterea
de intrare si cea de iesire. Cel mai simplu tip de articulatie
cardanica, numita articulatie "Hooke" sau in cruce, face ca arborele
de distribuire sa se invarta de doua ori mai repede sau mai incet
fata de arborele de intrare. Aceast fluctuatie de viteza creste odata
cu diferenta unghiulara dintre cei doi arbori.
Articulatie de Directie
Articulatie a suspensiei care este aliniata astfel incat sa reziste
miscarilor longitudinale ale rotii si care este montata pe sasiu, in
spatele rotii.
Articulatie Heim
Articulatie extrem de rigida, denumita si .capat sferic de tija.,
folosita in orice mecanism de precizie cu parghii. Articulatiile
Heim sunt folosite cel mai adesea la suspensiile masinilor de curse
deoarece stabilizeaza rotile intr-o maniera foarte precisa.
Articulatie Laterala Articulatie a suspensiei care este aliniata astfel incat sa reziste
miscarilor transversale ale rotii.
Articulatie pentru controlul convergentei rotilor
Articulatie transversala a unei suspensii multi-articulate, care
controleaza directia rotii in timp ce suspensia se misca in sus si in
jos.
Articulatie Sferica
Articulatie flexibila ce consta dintr-o sfera aflata intr-un racord,
folosita in special la suspensiile din fata deoarece poate face fata la
diverse miscari unghiulare. Articulatia sferica permite rotii sa se
miste odata cu suspensia si sa primeasca in acelasi timp comenzi de
la motor.
Aspiratie Normala
Motor care preia aerul sau "respira" fara ajutorul unui compresor de
supraalimentare sau al unui turbocompresor.
ASR
Reglarea patinarii tractiunii. Impiedica rotirea rotilor de tractiune si
sporeste astfel stabilitatea la drum. Exista doua metode de baza: ori
e micsorata electronic puterea motorului, ori se actioneaza frana
rotii ce tinde sa se rasuceasca. ASR foloseste senzorii pentru turatia
rotii ai ABS, pentru determinarea rotii care se rasuceste. Multi
producatori numesc reglarea patinarii tractiunii in limba engleza:
Traction Control: ETC, TC ori TCS.
Atenuator de Soc
Un amortizor elastic folosit pentru a rigidiza treptat suspensia, pe
masura ce aceasta atinge punctual maxim de comprimare.
ATF
Automatic Transmission Fluid (fluid pentru transmisia automata)ulei
pentru cutiile automate de viteze. Se foloseste insa si la
servodirectii.
Autobuz
Automobil destinat transportului in comun de calatori, prevazut cu
minim 10 locuri (inclusiv soferul).
Autocamion
Automobil destinat transportului de bunuri, avand sarcina utila
maxima de peste 2,5 t, prevazut cu cabina si platforma fixa, cu sau
fara obloane laterale. Intr-o exprimare laconica, se mai numeste si
camion.
Autocamioneta
Autoutilitara avand caracteristicile, in miniatuta, ale camionului.
Intr-o exprimare laconica, se mai numeste si camioneta.
Autocar
Autobuz destinat, de regula, transportului excursionistilor, in
conditii de confort sporit si conform unui program prestabilit.
Autocros
Sport automobilistic, organizat pe clase, prin care se urmareste
obtinerea unui timp cat mai bun prin parcurgerea unui traseu
prestabilit (de regula, sub 1000 m lungime), traseu care solicita
foarte mult atat automobilul cat si abilitatile de conducere si
orientare in teren ale pilotului.
Autofrigorifica
Automobil care are caroseria sau semiremorca special amenajata,
fiind prevazuta cu izolatie termica a peretilor si agregat frigorific.
Este folosita pentru transportul marfurilor perisabile pe distante
lungi.
Autoizoterma
Automobil care are o caroserie tip duba, separat de cabina,
caroserie prevazuta cu izolatie termica a peretilor dar fara agregat
frigorific. Este folosita pentru transportul marfurilor perisabile pe
distante scurte.
Automobil
Vehicul motorizat pe patru roti pentru transportul de pasageri care
are o capacitate ce nu depaseste 10 locuri. In aceasta categorie intra
masinile de politie si cele de curse, dar nu si masinile de salvare sau
cele mortuare.
Automobil mic de viteza
Vehicul simplu tip sport, deschis, usor, cu doua locuri si o caroserie
simpla (coupe).
Autoportanta
Capacitatea unui sistem sau element de a prelua singur anumite
sarcini, fara elemente structurale ajutatoare.
Autoturism
Automobil destinat transportului rapid de persoane si a bagajelor
acestora, fiind prevazut cu 2 pana la maxim 9 locuri (inclusiv
soferul), avand masa maxima autorizata de 3500 kg si caruia i se
poate atasa o remorca usoara (max. 750 kg).
Autoutilitara
Automobil destinat transportului de bunuri, avand sarcina utila
maxima mai mica de 2 t. Caroseriile autoutilitarelor sunt derivate,
de regula, fie dintr-o caroserie de autoturism (pickup, furgoneta,
entreprise etc.), fie dintr-una de microbuz (furgon, camioneta etc.).
Autovehicul
Vehicul autopropulsat suspendat elastic pe roti, senile etc. si
destinat deplasarii terestre, dependent sau independent de calea de
rulare, in scopul transportului de bunuri sau persoane ori efectuarii
de servicii mecanizate diverse.
Autovehicul rutier
Autovehicul prevazut cu cel putin 2 roti destinat deplasarii, cu
precadere, pe drumuri amenajate, cu viteze mai mari de 50 km/h.
AWD
All Wheel Drive - se numesc in special autovehiculele japoneze cu
tractiune pe toate rotile
Ax cu came
Vezi: arbore cu came. Denumire nerecomandata datorita faptului ca
acesta primeste si transmite miscare de rotatie in jurul axei sale,
deci este un arbore, nu ax, care doar sustine elemente cu miscare de
rotatie.
Ax Oscilant
Tip de suspensie independenta, in partea din spate a masinii, ce
foloseste semiarbori care au articulatii cardanice la capetele din
interior, de ambele parti ale diferentialului.
Axa de Directie
Linia care intersecteaza pivotii de directie superiori si inferiori de la
roata virata. La o masina cu suspensii rigide, axa de directie este
definita de linia formata la capatul de sus de suportul lonjeronului
si la cel de jos de articulatia sferica.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)