SAE
Sigla organizatiei Society of Automotive Engineers si se foloseste
pentru a descrie consistenta uleiurilor. SAE OW este foarte fluid la
temperatura camerei; un SAE 50 este aproape ca mierea.
Specificatiile SAE nu reprezinta insa un criteriu al calitatii.
Saltul rotii
Caracteristica a suspensiei in care o roata (sau mai multe) se misca
in sus si in jos atat de violent incat pierde contactul cu solul. Saltul
rotii poate fi cauzat de multe probleme printre care se numara si
greutatea nesuspendata excesiva, atenuarea insuficienta a socurilor
sau control slab al arborelui rasucit.
Sarcina de admisie
Combinatia de combustibil si aer care intra la motor.
Sasiu
Termen general care se refera la toate partile mecanice ale unei
masini care sunt legate de scheletul masinii. La masinile cu o
structura unica, sasiul cuprinde toata masina, mai putin corpul
acesteia. Sasiul este scheletul care contine motorul, suspensiile,
rotile, franele si directia, fara habitaclu.
Sasiu in forma de scara
Constituie inca baza pentru vehiculele de teren. In cazul acestora,
trenul de rulare este legat direct de constructia din elemente
portante rezistente la contorsionare, formata din bare longitudinale
si transversale, iar caroseria este pozitionata pe aceasta ca o casuta.
Marele avantaj, pe langa stabilitatea foarte buna, este reprezentat de
marea sa variabilitate - un sasiu poate sustine diverse alte caroserii.
Cel mai mare dezavantaj ar fi greutatea lui, mai mare.
Scaun incalzit
Scaun prevazut cu incalzire, la comanda, a sezutului si a spatarului,
astfel incat, in conditii de ger, sa cresca gradul de confort al
ocupantilor.
Scaun sport
Scaun ergonomic cu reglaje diverse, potrivit fizionomiei
ocupantului, cu linii stilistice elegante, usor si sigur in egala
masura, menit sa ofere suficient sprijin lateral indeosebi in curbele
mai dificile.
Scaun WHIPS
Scaun prevazut cu dispozitiv de siguranta tip WHIPS (Whiplash
Protection System) pentru protejarea capului si a gatului in caz de
coliziune spate (v. WHIPS). Scaunele WHIPS au o tetiera fixa
integrata in spatar iar spatarul, in intregime, este conceput pentru a
oferi o ergonomie optima si o protectie buna ocupantilor, impotriva
ranirii gatului in caz de ciocnire brusca, din spate, a vehiculului. In
timpul unui impact spate, scaunul se misca inapoi, inclinandu-se,
iar o balama extensibila, plasata la baza spatarului, controleaza
aceasta miscare. Aceasta garanteaza ca miscarea capului si a
corpului sunt similare, scurtandu-se timpul cat capul ocupantului
este in contact cu tetiera. Balamaua extensibila este conceputa
pentru a fi folosita o singura data si, dupa un accident, trebuie
inlocuita.
Schimb de gaze
Denumire generica a proceselor de admisie a amestecului proaspat
(inclusiv ventilatia carterului) si de evacuare a gazelor arse, procese
specifice functionarii unui motor cu ardere interna.
Schimbator de viteze
Mecanismul de schimbarea a vitezelor, atasat cutiei de viteze.
Impropriu, i se mai spune schimbator de viteze chiar cutiei de
viteze sau doar levierului (maneta) care permite schimbarea vitezei.
V. cutie de viteze.
Schimbator de viteze CVT
Este un mecanism automat care nu utilizeaza schimbarea in trepte,
ci pe cea uniforma. Ceea ce se realiza la vehiculele mai vechi cu
ajutorul curelei de transmisie functioneaza astazi la Audi relativ
bine, cu o curea de otel.
Scula
Dispozitiv folosit in constructia de masini pentru a asambla diverse
componente sau pentru a prelucra materialele prin strunjire
exterioara, frezare, rectificare, lustruire, gaurire, perforare, strunjire
interioara, forfecare, presare sau rabotare.
SDI
Este sigla automobilelor cu motor diesel cu absortie si cu injectie
directa.
Securitate primara
Dotari si actiuni menite sa evite un posibil accident auto. Se
vorbeste de securitate activa pentru a denumi modalitatile, la
nivelul unui vehicul, prin care se pot evita accidentele (frane,
directie, lumini etc.).
Securitate secundara
Dotari si actiuni menite sa protejeze ocupantii si ceilalti participanti
la trafic (pietoni, biciclisti etc.) implicati intr-un accident auto. Se
vorbeste de securitate pasiva pentru a denumi modalitatile, la
nivelul, unui vehicu, prin care se reduce nivelul consecintelor unui
accident produs (centuri de siguranta, airbaguri, tetiere, parasocuri
etc.).
Securitate tertiara
Dotari si actiuni menite sa faciliteze accordarea primului ajutor in
caz de accident (alarmare, semnalizare, interventie).
Sedan
Masina inchisa, cu plafon fix, pentru 4 sau mai multi pasageri, cu
doua sau patru usi.
Sedan decapotabil
Autoturism cu 4 usi, plafon pliabil si geamuri glisante.
Segment de ungere Segmentul de piston cel mai de jos care curata excesul de ulei de pe
peretii cilindrului si il retrimite in cuva de ulei prin intermediul
supapelor aflate la segment si piston.
Segment raclor Vezi: segment de ungere.
Semi-automatic
Desemneaza in principal renuntarea la pedala de ambreiaj. Sarcina
acesteia este preluata de catre niste elemente de reglare actionate
electric sau hidraulic, care trebuie sa preia fluxul de putere la mers.
Primul reprezentant al epocii noi a fost modelul Renault Twingo
Easy. Intre timp au aparut mai multi ofertanti ai acestui sistem. Cea
mai noua realizare este Easytronic-ul noului Opel Corsa. La acset
model se schimba viteza si electric.
Semiarbore
Un arbore rotativ, articulat, folosit la sistemele cu suspensii
independente si care transmite puterea de la diferential la roata.
Este nevoie de doi semiarbori, unul la suspensia independenta din
spate si unul la rotile actionate din fata.
Senzor de detonatie
Senzor aflat pe motor care este folosit la detectarea vibratiilor de
frecventa inalta cauzate de detonatie. Datorita senzorului de
detonatie, un sistem computerizat de control al motorului permite
acestuia sa functioneze pana la atingerea unei limite de detonatie,
imbunatatind astfel puterea si eficienta acestuia.
Senzor de lumina
Dispozitiv fotosensibil, care apride si stinge automat farurile in
functie de intensitatea luminii ambientale
Senzor de oxigen Vezi: sonda lambda
Senzor de ploaie
Recunoaste umezirea parbrizului printr-o metoda optico-electronica
si comanda stergatoarele de parbriz si inchiderea acoperisului
masinii
Sertar cilindric
Este format din mansoane metalice amplasate intre piston si
peretele cilindrului. Atunci cand sunt miscate pe verticala, gaurile
din mansoane ajung in dreptul gurilor de admisie si de evacuare,
astfel se permite accesul gazelor la momentul oportun.
Servo
Denumire laconica pentru servofrana sau servodirectie; efect care
permite declansarea unei energii utile mari, utilizand o energie de
comanda mica.
Servo directie asistata
La viteze mari volanul se misca mai greu, limitand optiunile de
manevrabilitate
Servo directie
Ajutor provenit de la motor pentru a reduce efortul de virare.
Servodirectia este esentiala pentru manevrarea vehiculelor mari si
de tonaj ridicat. In general, vehiculele mici nu au nevoie de
servodirectie.
Servofrana
Mecanism cu actionare pneumatica, hidraulica, mecanica
etc.inserat, optional, in sistemul de franare al unui autovehicul cu
scopul de a amplifica efortul la pedala de frana, conducatorul auto
efectuand, practic, doar declansarea franarii.
Set angrenaj
Un grup de doua sau mai multe angrenaje folosite la transmiterea
puterii.
Simi
Fulare a rotilor directoare ale unui vehicul, care se manifesta printr-o
instabilitate oscilatorie a directiei; bataie a rotilor fata
SIPS
Este o descoperire a specialistilor de la firma Volvo. Prescurtarea
vine de la Side Impact Protection System, un termen ce denumeste
prima utilizare a airbagurilor laterale, precum si a unui schelet
foarte stabil al ramelor podelei. Acest sistem dublu a fost o inovatie
care asigura si astazi, o buna protectie a calatorilor impotriva
efectelor unei eventuale ciocniri laterale.
Sistem anti-blocare
Sistem de franare care detecteaza si chiar anticipeaza blocarea
la franare rotilor si, in mod automat, reduce fortele de franare astfel incat
rotile sa nu se opreasca. Acest sistem, prescurtat ABS (Anti-Lock-
Braking System), poate controla toate cele patru roti sau doar doua.
Sistem de aprindere
Sistem electric care asigura producerea de scantei regulate de catre
bujiile motorului. Sistemul este compus dintr-o baterie, un
inductor, un condensator electric, bujii si comutatoare si firele
aferente acestora.
Sistem de control al motorului
Un computer care regleaza functionarea motorului prin
monitorizarea anumitor caracteristici ale motorului (rotatii pe
minut, mediul de racire, curentul de aer de admisie, etc.), cu
ajutorul unei retele de senzori. De asemenea, controleaza
variabilele cheie (nivelul combustibilului, timpul de aprindere, etc),
in functie de programele prestabilite.
Sistem electric
La motoarele cu combustie interna si aprindere electrica, se refera
la acele componente care transforma energia electrica produsa de
generator in forta electromotoare care sa declanseze bujiile. Acesta
cuprinde generatorul sau alternatorul, contactele, condensatorul,
bobina, distribuitorul, bujiile si toate firele de legatura.
Sistem PD
Sistem de injectie specific motoarelor Diesel si bazat pe principiul
pompei-duza (PD). Termenul este echivalent cu UIS. V. pompaduza
si UIS.
Sisteme de admisiune si evacuare ajustate
Sisteme de admisiune si evacuare care, prin determinarea
impulsurilor si rezonantei presiunii din interiorul diverselor guri de
acces si al camerelor conductelor de admisiune si de evacuare,
maresc circulatia debitului de intrare in si din camerele de
combustie.
Sisteme de securitate
Mecanismele care reduc leziunile produse de un accident. Exemple
tipice sunt centurile de siguranta si air bag-urile.
Sistemul de climatizare
Functioneaza cam pe principiul unui calorifer: un compresor pune
agentul de racire (frigorific) sub presiune, acesta incalzindu-se si
fluidizandu-se, apoi el trebuie sa fie racit din nou, in serpentinele
de racire. Apoi agentul de racire ajunge in vaporizator, unde se
destinde, ajunge din nou in starea gazoasa si se raceste puternic.
Dupa aceea, ajunge in schimbatorul de caldura si poate raci aerul
care ajunge in incapere. Actionarea compresorului e realizata de
motorul vehiculului, ceea ce face sa creasca usor consumul de
combustibil al autovehiculului.
Sistemul de tensionare a centurii
Foloseste, in cazul unei eventuale ciocniri, la intinderea
fulgeratoare a centurii de siguranta, prevenind, in acest fel,
deplasarea persoanei, aceasta fiind prinsa instantaneu in centura.
SOHC
Abreviere preluata din limba engleza pentru Single OverHead
Camshaft (un singur arbore cu came in chiulasa). Se foloseste, de
regula, in sintagma motor SOHC, semnificand un motor cu un
singur arbore cu came in chiulasa, servind atat pentru actionarea
supapelor de admisie cat si a celor de evacuare
Sonda lambda
Este un senzor pentru detectarea oxigenului din gazele de
esapament. Acest senzor este foarte important pentru lucrul
catalizatorului, care nu-si poate efectua activitatea sa optima de
curatare decat in cadrul unei mici ferestre lambda.
Sone
A subjective unit of loudness, as perceived by a person with normal
hearing, equal to the loudness of a pure tone having a frequency of
1,000 hertz at 40 decibels.
Spaceframe
In acest fel numeste Audi ramele de aluminiu cu care sunt dotate
modelele A8 si A2. Astfel, un schelet stabil din parti turnate si
sudate de metal usor este imbracat de table portante de aluminiu.
Usile si aripile sunt, la fel ca la sistemele actuale, din otel, realizate
pentru insurubare. Avantajul unei caroserii de tip spaceframe sta in
diferenta de greutate de 40% fata de un schelet din otel, de tip
clasic. Dezavantajul consta in reparatiile complicate in cazul unui
accident.
Spoiler
Dispozitiv aerodinamic care schimba directia curentului de aer
pentru a reduce forta ascensionala sau rezistenta aerului si pentru a
imbunatati ventilatia motorului.
Spyder
Masina usoara, cu doua locuri, fabricata la inceputul secolului XX.
In anii 1950, niste producatori de autoturisme italieni au dat acelasi
nume unei masini sport deschise.
SRS
Prescurtare a termenului Supplemental Restraint System (sistem
suplimentar de limitare a miscarii) (airbag).
Stalp A
Cele doua parti care incadreaza parbrizul si care sustin plafonul
masinii.
Stalp B
Partea de sutinere a plafonului masinii dintre geamul usii din fata si
geamul celei din spate, daca masina are doua usi.
Stalp C
Partea care sustine plafonul masinii si care este situata intre luneta
si geamul din spate. La un vehicul cu patru stalpi laterali, partea de
sutinere din spate se mai numeste stalp D.
Starter Vezi: demaror
Subdirectionarea
Inseamna impingerea unei masini pe rotile din fata, spre exteriorul
curbei.
Subvirare
Apare atunci cand rotile din fata nu vireaza intr-o anumita directie
la fel de mult pe cat se doreste. De obicei, in acest caz rotile din
fata nu au o aderenta prea buna si nu pot vira in mod efectiv. Prin
reducerea vitezei se permite rotilor din fata sa isi recapete
tractiunea. Marea majoritate a vehiculelor sunt proiectate sa intre in
subvirare, in conditii normale de drum, deoarece este mai usor de
controlat comparativ cu supravirarea. Se spune despre o masina
intrata in subvirare ca forteaza deoarece rezista la virare si are
tendinta de a merge drept.
Supapa de evacuare
Supapa folosita pentru a limita incarcarea turboincarcatorului.
Supapa de evacuare permite ca o parte din gazele de esapament de
la motor sa nu treaca prin turbina turboincarcatorului, in anumite
conditii.
Supapa de ocolire
Termen generic pentru o supapa care permite ca lichidul sau aerul
sa circule printr-un filtru. De exemplu, o supapa de ocolire pentru
ulei permite ca uleiul sa circule chiar si atunci cand filtrul de ulei
este infundat.
Supapa de reglare a debitului
Lacas care contine o supapa care regleaza curentul de aer printr-o
conducta de admisiune. Supapa de reglare a debitului este in
general pozitionata intre aparatul de purificare a aerului si camera
de admisie.
Supapa in cap
Supapele de admisie si de evacuare sunt dispuse deasupra chiulasei
de cilindru. Motoarele cu un singur arbore cu came in chiulasa au o
singura cama deasupra chiulasei de cilindru. Motoarele cu doi
arbori cu came au doua came pozitionate deasupra chiulasei.
Supapa tip VA
Dispozitiv care deschide si inchide camera de combustie a unui
motor cu combustie interna, pentru a lasa sa intre amestecul de
combustibil-aer si pentru a lasa sa iasa gazele de esapament.
Supape
Numarul total de supape de admisiune si de evacuare de la motor.
De exemplu, un motor V-6 cu 24 supape are patru supape pentru
fiecare cilindru (24/6=4), iar un motor V-8 cu 16 supape are 2
supape pentru fiecare cilindru (16/8=2). Un numar mare de supape
permite motorului sa respire mai bine la o turatie mare si sa
produca mai multa putere.
Supradirectionarea
Apare in curbele in care se intra cu o viteza prea mare si in cazul in
care axul din spate derapeaza si vehiculul se invarte, deplasandu-se
in curba.
Suprafata de rulare
Latimea partii anvelopei care intra in contact cu drumul.
Supraoferta
Situatia in care productia mondiala de automobile depaseste cererea
globala pentru acestea.
Suprastructura
Partea superioara a masinii, aflata deasupra medianei.
Supravirare
Situatie in care rotile din spate contribuie si ele mai mult la
manevrabilitatea unui vehicul intr-o anumita directie. Acest lucru
se intampla in mod frecvent atunci cand se franeaza dur in timp ce
masina vireaza. Partea posterioara a masinii pierde aderenta si
incepe sa se miste in directia de virare. Supravirarea poate fi
folosita pentru a pozitiona mai bine un vehicul care tocmai iese din
viraj. De obicei, supravirarea este dificil de controlat si poate face
masina sa se invarta. Majoritatea masinilor sunt concepute astfel
incat sa nu poata supravira in conditii normale de drum.
Suspensie
Totalitatea arcurilor, absorbitoarelor de socuri, bare de torsiune,
racorduri, brate, etc., care atenueaza socul provenit de la
denivelarile de drum si serveste la mentinerea rotilor in contact
constant cu drumul, imbunatatind astfel controlul si tractiunea.
Suspensie activa
Un sistem de suspensii foarte sofisticat, controlat prin computer,
care foloseste un servomotor in locul traditionalelor arcuri si
stabilizatori de socuri. Servomotorul pozitioneaza volanul masinii
in cea mai buna pozitie posibila pentru a face fata perturbarilor de
drum.
Suspensie cu articulatii multiple
Termen generic folosit pentru suspensii independente care sunt
controlate de mai multe mecanisme pentru articulatii. Aceste
articulatii limiteaza miscarea nedorita a suspensiei. De asemenea,
producerea lor este mult mai costisitoare.
Suspensie cu brat semisuspendat
Sistem de suspensie independent in spatele masinii, la care butucul
de roata este pozitionat pe un brat aproximativ triunghiular care
pivoteaza intre doua puncte. Vazuta de sus, linia formata de cei doi
pivoti se afla undeva in planul paralel si cel longitudinal fata de axa
longitudinala a masinii.
Suspensie Hotchkiss
Suspensie pe spate cu arbore rotitor, la care arcurile plane
manevreaza atat devierea arborelui cat si amplasarea acestuia.
Suspensie independenta
Suspensie care permite fiecarei roti sa aiba arcuri individuale, astfel
incat orice perturbare la una din roti sa nu aiba efect si asupra rotii
aflata pe partea cealalta a masinii.
Suspensie sport
Varianta de suspensie (amortizoare + arcuri) caracterizata printr-o
rigiditate mai mare si o garda la sol mai mica, comparativ cu
suspensia standard, cu scopul de a conferi senzatii puternice celor
pasionati de sofatul sportiv. Are dezavantajul confortului redus la
mersul pe drumuri cu denivelari.
Suspensie trenanta
Articulatie a suspensiei care intampina rezistenta la miscarile
longitudinale ale rotii. Este montata pe sasiu, in fata rotilor.
Suspensie Wishbone
Suspensie care foloseste componente curbate ("wishbone" - os
iades, din engleza) pentru a controla miscarea suspensiei. Suspensia
Wishbone ofera un control bun al arborelui si limiteaza miscarea
nedorita a suspensiei.
