Dictionar Auto - Litera C

Cabrioleta

Un alt termen folosit pentru masina decapotabila. Producatorii
europeni denumesc modelele decapotabile Carbriolet sau Cabrio.
Masina decapotabila are un plafon care poate fi coborat si doua sau
patru locuri.


Cadru
Structura de baza, de tip punte, a masinii care sustine si
pozitioneaza caroseria si partile mecanice importante ale masinii.

Cal-Putere (CP)
Unitatea de masura pentru puterea produsa de un motor. Puterea
efectiva sau puterea de franare (CP) si kilowatii (KW) sunt unitatile
standard. Cu cat caii-putere sunt mai multi, cu atat vehiculul poate
atinge o viteza mai mare. Un motor obisnuit de 3.0 L 24 V V-6
dezvolta o putere de franare de 190 CP la 5000 rotatii pe minut. Un
motor de 24 V V-6 poate dezvolta o putere de franare si de 190 CP
deoarece poate accelera mai bine decat unul similar de 12 V V-6.
Un cal-putere este egal cu 75 de kilogrammetri pe secunda.

Calandru
Element frontal al unei caroserii auto, plasat intre faruri si prevazut
cu prize de aer, prin care se faciliteaza racirea motorului si care
contribuie, totodata, la personalizarea diverselor modele de
automobile. La unele caroserii, calandrul este integrat in capota
fata. Mai este cunoscut si sub denumirea de grila radiator, datorita
faptului ca, in general, in spatele acestuia este plasat radiatorul de
racire a motorului, asigurandu-se astfel un schimb mai eficient de
caldura.

Calcai si Varf
Tehnica de trecere intr-o viteza inferioara in timpul franarii, care
necesita ca soferul sa apese in acelasi timp toate trei pedalele unei
masini cu transmisie manuala. Pentru a trece intr-o viteza inferioara
folosind tehnica .calcai si varf., soferul trebuie sa apase cu
varful piciorului drept pedala de frana si, in timp ce continua sa
franeze, foloseste calcaiul sau partea laterala a aceluiasi picior
pentru a impulsiona acceleratia, marind rotatia pe minut a
motorului, in timp ce trece intr-o viteza inferioara. Piciorul stang
apasa pedala de ambreiaj. Procesul se desfasoara dupa cum
urmeaza: se apasa frana cu piciorul drept, se calca ambreiajul cu
piciorul stang, se trece intr-o viteza neutra, in tot acest timp frana
fiind calcata, se da un impuls scurt acceleratiei cu partea laterala
sau cu calcaiul piciorului drept pentru a tura motorul, se trece intr-o
viteza inferioara, se da drumul la ambreiaj, se ridica piciorul dupa
pedala de frana. Aceasta tehnica este foarte greu de manuit, dar
exersand, poate fi pusa in aplicare in mai putin de o secunda. Acest
proces ajuta ca fluxul de putere al motorului sa fie optim si asigura
o viata mai lunga a transmisiei.

Cama
Dinte extern sau partea cea mai exterioara a unui arbore rotitor.
Cama este folosita pentru a transmite miscarea la un moment
determinat in cadrul rotatiei arborelui.


Camera de combustie
Spatiul care ramane deasupra cilindrului atunci cand pistonul se
afla in pozitia fixa de sus. Aici are loc arderea amestecului de
combustibil si aer. Deoarece aici au loc arderile, forma si designul
acestei camere poate afecta puterea, consumul de combustibil si
emisiile de la motor.

Camera de Combustie Sferica

Camera de combustie sferica, aflata in partea de sus a cilindului
motorului. Forma sferica asigura o eficienta ridicata deoarece
fortele de explozie sunt directionate catre piston de catre suprafata
curbata a camerei de combustie.

Camion Usor
Vehicul care cantareste mai putin de 6 tone.

CAN
Abreviere preluata din limba engleza pentru Controller Area
Network (intr-o traducere aproximativa, retea de control zonal,
traducere neconsacrata insa in limba romana), standard si
tehnologie de comunicatie seriala pe retea dezvoltat pentru prima
data de firma Bosh, special pentru aplicatiile auto. Transferul
semnalului nu se mai efectueaza prin cabluri singulare ci printr-un
cablu comun pentru culegerea de date, care vor putea fi apoi
folosite de toate dispozitivele electonice conectate. Se permite
astfel conectarea senzorilor si actuatorilor de pe un autovehicul intrun
sistem sau subsistem de aplicatii in timp real.

Canal de Evacuare
Pasajul aflat in partea superioara a cilindrului care conduce gazele
de la supapa de evacuare la colectorul de evacuare.


Capacitate
Denumire laconica pentru capacitatea cilindrica a unui motor cu
ardere interna.

Capacitate cilindrica
Denumire generica pentru volumul dislocat de pistoanele unui
motor in cursa lor de la punctul mort interior pana la punctul mort
exterior a unui motor cu ardere interna. In cazul motoarelor cu mai
multi cilindri, se vorbeste de o capacitate cilindrica unitara
(aferenta unui singur cilindru) si de o capacitate cilindrica totala
(suma capacitatilor cilindrice unitare). In vorbirea curenta, prin
capacitate cilindrica se intelege capacitate cilindrica totala si se
exprima, de regula, in cm3 sau in litri. Se mai numeste si litraj sau
cilindree.


Capacitate de trecere
Caracteristica functionala, constructiva si geometrica a unui
autovehicul care reflecta posibilitatea acestuia de a se deplasa pe
drumuri rele (cu denivelari, noroaie, pante, serpentine, strat gros de
zapada etc.) sau in teren natural, fara drum.

Capacitatea Cubica
Volumul cilindrului masurat intre partea fixa de sus a pistonului si
cea de jos. Se masoara in centimetri cubi sau toli (inch) cubi.
Capota Partea de la masina care se ridica si care acopera motorul.

Carburant
Combustibil lichid, usor volatil, folosit pentru alimentarea
motoarelor cu ardere interna (benzina, motorina si GPL-ul).

Carburator
Un mecanism prin care aerul si combustibilul sunt atomizati si
introdusi la motor. Acesta masoara proportia adecvata de
combustibil si aer pentru a forma un amestec si variaza raportul
dintre ele in functie de motor. Aerul suflat prin jicloarele de
combustibil se transforma intr-un amestec de aer-combustibil care
este ars la cilindri. Carburatoarele se foloseau la majoritatea
masinilor inainte de 1985. In prezent se foloseste injectia.

Carcasa Tubulara
Carcasa unei masini, construita din tevi sudate. Carcasele tubulare
sunt mai usor de fabricat in cantitati mici comparativ cu carcasele
unitare.

Carosaj
Unghiul de inclinare a rotii unui automobil in raport cu verticala,
privind din fata sau din spatele automobilului, unghi prescris de
constructor pentru ameliorarea uzurii pneurilor si a aderentei
acestora in functie de sarcina (carosaj pozitiv) sau de intrarea in
viraj (carosaj negativ). De asemenea, in cazul rotilor directoare,
carosajul contribuie la micsorarea efortului necesar bracarii rotilor.
Este considerat pozitiv atunci cand roata este inclinata spre exterior
si negativ, cand roata este inclinata spre interior. Se mai numeste si
unghi de cadere sau unghi de inclinare a rotii in plan transversal.


Caroserie
Coachwork in engleza, carrosserie in franceza, Karosserie in
germana, carrozzeria in italiana - corpul automobilului, habitaclul
cu tot confortul si optiunile de lux, distinct de sasiu.

Carte service
Document prin care se tine evidenta interventiilor tehnice efectuate,
in reteaua service autorizata, asupra unui vehicul aflat in perioada
de garantie.

Carter motor
Denumire generica a partii fixe, tip carcasa, a mecanismului motor,
care este constituita, de regula, din carter superior (blocul motor
sau blocul cilindrilor) si carter inferior (baia de ulei). In jargonul
automobilistic, denumire improprie pentru baia de ulei a motorului.

Carterul Motorului
O cuva sau o cutie care inchide partea de jos a motorului, sustine
vilbrochenul si stocheaza uleiul pentru motor.

Catalizator
Componenta a sistemului de evacuare a gazelor de ardere si
foloseste la rearderea gazelor de esapament, fapt prin care se
micsoreaza componentele toxice. Carcasa consta dintr-un otel
superior rezistent la caldura, iar in interior se gaseste de obicei o
bucata de ceramica cu nenumarati faguri fini, monolitul. Interiorul
fiecaruia dintre acesti faguri este acoperit cu un aliaj special, care
contine platina. Alternativ, in locul acestor monoliti pot exista si
folii fine de metal, de 0,5 mm grosime, infasurate.

Catalizator de oxidare
Convertor catalitic care pernite oxidarea monoxidului de carbon si
a hidrocarburilor nearse (lichide si gazoase) din gazele de
esapament ale motoarelor Diesel, cu scopul reducerii poluarii,
inclusiv prin diminuarea particulelor emise (cu 20 ... 50%). Se mai
numeste si oxicat.

CC sau cc

Abreviere pentru centimetrul cub, unitate de masura consacrata
pentru evaluarea capacitatii cilindrice a motoarelor cu ardere
interna. Uneori, se mai utilizeaza si abrevierea cmc.

CDC
Abreviere preluata din limba engleza pentru Continuous Damping
Control (control permanent al suspensiei). Sistemul CDC este
asociat suspensiilor adaptive (electronic) in timp real si este util nu
numai pentru ocupantii automobilului, contribuind substantial la
imbunatatirea confortului acestora, dar si pentru siguranta sarcinii
utile (in cazul vehiculelor comerciale) si pentru protectia pneurilor,
a elementelor suspensiei si a diverselor componente electronice ale
vehiculului, contribuind la cresterea duratei de viata a acestora.
Acest sistem monitorizeaza permanent mai multi factori cum ar fi
sarcina, conditiile de drum, miscarile vehiculului si actiunile
soferului. Senzorii montati pe vehicul reactioneaza instantaneu la
orice schimbare, determina cerintele optime de atenuare a socului si
regleaza continuu performantele automobilului. Aceasta optimizare
a suspensiei are loc in timp real, toate actiunile derulandu-se in
fractiuni de timp de ordinul milisecundelor. Ca avantaj, in plus,
castigul de stabilitate si manevrabilitate confera, evident, o
siguranta de drum sporita vehiculului si ocupantilor acestuia.

CDI
Denumire a firmei Mercedes pentru Common-Rail-DieselInjektion-
Direkteinspritzer (injector diesel comun).

Celula de Combustibil
Componenta electro-chimica care produce curent electric cu
ajutorul combustibililor potriviti, de tipul metanolului sau al
hidrogenului in combinatie cu oxigenul. In acest fel, ea poate pune
in miscare un eletromotor si, astfel, un vehicul. Cea mai mare
problema este pretul sau ridicat, care nu scade nici macar la
productia in serie. Cu toate acestea, din considerente de imagine,
producatorii de automobile nu le impun clientilor costurile
complete.

Centimetru cub (cc)
Masura europeana pentru capacitatea cilindrica a motorului. 1.000
cc = 1 litru = 61 toli (inch) cubi.

Ceramica
Folosit ca material usor si extrem de rezistent. La Porsche (turbo) si
Mercedes (CL 55 AMG) se foloseste deja la placutele de frana.
Avantajul consta in rezistenta enorma, iar timpul de folosire se
ridica la 300.000 de kilometri. In afara de aceasta, greutatea acestor
placute este cu 60% sub greutatea celor din otel, ceea ce
micsoreaza masa fara suspensie, imbunatatind astfel confortul la
mers.


Certificat de Inmatriculare
Dovada de proprietate asupra vehicului.

Cheder
Element de etansare (usi, ferestre, capote etc.) sub forma unui
cordon din cauciuc sau plastic, cu un profil special, adaptat locului
de montare.

Chiulasa de Cilindru
Produs turnat din aluminiu sau fier care gazduieste camera de
combustie, orificiile de admisie si evacuare si diverse supape.
Chiulasa (sau chiuloasele, in cazul in care motorul are mai multe
seturi de cilindri) se afla intodeauna deasupra cilindrilor. Chiulasa,
partea detasabila aflata deasupra blocului de cilindri, contine bujiile
si supapele. Ea sigileaza cilindrul si formeaza partea de sus a
camerei de combustie.

Ciclomotor
Vehiculul cu 2-3 roti care este prevazut cu motor cu ardere interna
având capacitate cilindrica de cel mult 50 cm3, care pastreaza
caracteristicile generale ale bicicletei, putând fi pus în miscare si cu
ajutorul pedalelor, si a carui viteza de deplasare prin constructie, nu
depaseste 50 km/h.

Ciclu in patru timpi
Un motor cu ardere interna si ciclu in patru timpi necesita doua
rotatii ale cilindrului sau patru curse de piston pentru a obtine o
cursa utila, o cursa interna, o cursa de compresiune, o cursa de
evacuare. Este mult mai eficient decat motorul cu ciclu in doi
timpi. De asemenea, mai este denumit si ciclul Otto.

Ciclu motor
Totalitatea starilor termodinamice succesive (timpi) prin care trece
amestecul carburant, incepand dintr-o stare initiala (admisia), pana
ce se revine la acea stare. Intr-un motor policilindric, la nivelul
fiecarui cilindru are loc un ciclu motor separat, intr-o ordine
prestabilita de constructor.

Cifra Cet
Este capacitatea de aprindere a combustibililor Diesel. Pentru a se
aprinde cu siguranta, motoarele Diesel de azi au o cifra Cet de 50.

Cifra cetanica Vezi: indice cetanic.

Cifra octanica
Numar care masoara rezistenta benzinei la detonatie (aprindere
prematura). Cu cat este mai mare cifra octanica, cu atat mai mica
este probabilitatea unei detonatii. O cifra octanica mare (peste 91)
este utila doar daca producatorul masinii o recomanda in mod
expres. Octanul este de fapt o hidrocarbura (C8H18).


Cilindru
Cavitatea tubulara goala pe dinauntru aflata in blocul de cilindri, in
care pistonul se misca si in care are loc combustia. In general este
facuta din otel turnat, ca parte componenta a blocului de cilindri.

Clapeta de acceleratie
Este o usita pe traseul de aspiratie care regleaza aerul ce patrunde
in motor. Deschisa total inseamna accelerat la maximum, iar la
mersul in gol ea este aproape total inchisa.

Clima
In jargonul automobilistic, sistem de climatizare; aer conditionat.

Climatronic
Sistem de aer conditionat controlat electronic. Temperatura setata
este mentinuta constant, fiind monitorizati, in acest scop, o serie de
parametri, cum ar fi: turatia ventilatorului, debitul si distributia
aerului etc.

CMC sau cmc Vezi: cc.

CO
Prescurtare pentru monoxid de carbon, gaz evacuat in urma arderii
incomplete din motor
CO
1 - Abreviere pentru cifra octanica (v. cifra octanica).
2 - Formula chimica si simbolul monoxidului de carbon, emisie poluanta ce se
regaseste in gazele de esapament si are limite maxime admise
reglementate.

Cod VIN Vezi: numar de identificare vehicul

Coeficient
Denumire generica a coeficientilor adimensionali dependenti, in
aerodinamic principal, de forma caroseriei si in legatura cu fortele si momentele
aerodinamice specifice unui vehicul aflat in miscare. In functie de
axa dupa care actioneaza fortele si momentele induse de fenomenul
aerodinamic, acesti coeficienti sunt in numar de sase, si anume: Cx
- coeficient aerodinamic de trena, Cy
- coeficient aerodinamic de deriva, Cz
- coeficient aerodinamic de portanta, Cl
- coeficient
aerodinamic de ruliu, Cm
- coeficient aerodinamic de tangaj si Cm
- coeficient aerodinamic de deviere.
In jargonul automobilistic, prin
coeficient aerodinamic se intelege, de regula, coeficientul
aerodinamic de trena (Cx), care este cel mai relevant, in ce priveste
aerodinamica automobilului, el fiind asociat rezistentei
aerodinamice (componenta longitudinala, dupa axa X, a fortei
aerodinamice).
Coeficient de Masura adimesionala pentru forma aerodinamica a unui obiect. O
rezistenta masina aerodinamica are un coeficient de rezistenta de aproximativ
0,30, comparativ cu cel al unei placi care este de 1,98.

Colectorul de date (Bus)
Sistem care leaga toate componentele electronice din masina printrun
circuit inelar. Comenzile digitale se invart in acest circuit pana
"coboara la statia de destinatie", punand in functiune aparatul de
comanda de acolo. La Mercedes CL exista trei asemenea circuite
de date. Cel mai rapid e un circuit de unde luminoase ce realizeaza
o rata de transmisie de 5,65 Megabaud.


Colectorul de evacuare
Reteaua de canale care colecteaza gazele de esapament de la
diverse orificii de evacuare si le directioneaza catre catalizatorii
sistemului de evacuare si toba de esapament. Un colector cu canale
cu circulatie libera, cu o configuratie bine stabilita, numit
autoclava, poate imbunatati ventilatia.

Coloana A
Montatul usilor din fata, apartine elementelor verticale portante ale
caroseriei; de ele sunt fixate usile din fata. Se continua sub forma
de coloana a plafonului si formeaza conturul parbrizului, la berline.
Analog coloanei A, exista si coloanele B, C, iar la modelele combi
exista si coloana D.

Coloana oficiala
Unul sau mai multe vehicule care circula pe un drum public insotite
de unul sau mai multe autovehicule ale politiei rutiere, care au in
functiune semnale speciale de avertizare acustica si optica de
culoare rosie.

Comanda supapelor
Toate componentele care asigura actionarea supapelor. Comanda
supapelor include arborele(ii) cu came si toate componentele de
actionare, toate piesele care transforma miscarea de rotatie a
arborelui cu came in miscarea pistonilor supapelor, supapele si
toate componentele asociate lor.

Combustibil auto
Fluid usor inflamabil destinat alimentarii motoarelor cu ardere
interna.

Common Rail
Instalatia comuna de injectie si inseamna ca toate duzele de injectie
sunt alimentate de o singura instalatie aflata sub presiune.
Momentul injectiei se declanseaza in mod electronic.

Compozit
Orice material care are mai multe componente, dintre care una este
foarte rezistenta iar cealalta este un liant adeziv. Cel mai cunoscut
material compozit este fibra de sticla, care este formata din fibre de
sticla subtiri unite de o structura de plastic. Proprietatile structurale
ale materialelor composite pot fi modificate controland orientarea
si configurarea componentelor foarte rezistente.

Compresie
La motoarele cu ardere interna cu pistoane, se refera la presiunea
exercitata asupra amestecului combustibil-aer la cilindru la motorul
cu aprindere cu bujii sau la presiunea exercitata asupra aerului la
motorul diesel. Compresia face combustia sa fie mult mai eficienta
si creste randamentul motorului.

Compresor de supraalimentare
Compresor pneumatic folosit pentru a forta patrunderea aerului la
motor. Desi termenul este folosit frecvent doar pentru
compresoarele mecanice, acesta poate fi de diverse tipuri, putand fi
chiar si un turbocompresor.
Compresorul este o pompa care comprima de obicei aer, sau, in cazul instalatiei
de climatizare, un agent de racire. Jaguar, Mercedes si alte firme
folosesc compresoare pentru cresterea puterii motorului. Motorul
insa trebuie sa-si foloseasca o parte din puterea suplimentara pentru
a actiona acest compresor, ceea ce creste consumul de combustibil.
Compresorul VTG Turbocompresor cu geometrie variabila a turbinei. Avantajul fata
de celelalte compresoare consta in paletele directoare mobile, al
caror unghi se poate adapta la turatie.


Computer de Bord
Calculator cu afisaj electronic la bord, care permite determinarea si
vizualizarea consumului de combustibil instantaneu si mediu,
viteza medie de deplasare, distanta ce poate fi parcursa cu rezerva
existenta de combustibil etc.

Concept Car Vezi: vehicul concept

Concours d'Elegance
Termen francez care descrie un concurs auto pentru masini clasice
si de epoca.

Conducta de admisie
Reteaua de tevi care directioneaza aerul sau amestecul aercombustibil
de la supapa de reglare a debitului la orificiul de
admisie al chiuloasei de cilindru. De la supapa, fluxul ajunge in
camera de distribuire, de unde ajunge prin canale individuale la
fiecare orificiu de admisie. Ventilatia motorului este mult
imbunatatita daca conducta de admisie este astfel configurata incat
sa optimizeze impulsurile de presiune in sistemul de admisie.

Consola
Parametru constructiv principal al unui autovehicul reprezentand
distanta dintre planul vertical care trece prin centrele rotilor fata si
punctul cel mai din fata al autovehiculului (consola fata), respectiv
distanta dintre planul vertical care trece prin centrele rotilor spate si
punctul cel mai din spate al autovehiculului (consola spate).

Constructie unitara
tip de caroserie care nu are nevoie de o carcasa separata pentru a
sustine structura componentelor mecanice ale masinii. O caroserie
unitara poate folosi o constructie monococa sau elemente de
structura, ca parte integrala a constructiei sale.

Consum de combustibil
Consum mediu
Performanta functionala si economica a autovehiculelor rutiere,
care exprima cantitatea de combustibil, in litri, consumata, in
conditii standard, pentru parcurgerea unei distante de 100 km. Este
incorecta si inadmisibila indicarea unui consum de combustibil sub
forma procentuala (de exemplu, 5% in loc de 5 l/100 km).
Consum de combustibil realizat in conditii de utilizare mixta a unui
autovehicul (urban + extraurban), potrivit unui ciclu de conducere
standard, in conditii de mediu si de incarcare prescrise.

Contraaripa
Element structural de caroserie, care inchide, impreuna cu aripa,
pasajul rotii. Se mai numeste si pasaj roata.

Contrabracare
Manevra folosita, in special, de pilotii de curse, prin care rotile
directoare sunt virate in aceeasi parte spre care a derapat spatele
automobilului, cu scopul redresarii rapide a traiectoriei
automobilului. Sinonim cu contrabracaj.

Control cu feedback al raportului combustibil-aer
Caracteristica a sistemului de alimentare asistat de computer.
Datorita unui senzor care masoara continutul de oxigen al gazelor
de esapament, sistemul mentine raportul combustibil-aer cat mai
aproape de cel necesar pentru o combustie perfecta din punct de
vedere chimic. Un astfel de control atent al raportului combustibilaer
este obligatoriu pentru functionarea corespunzatoare a
catalizatoarelor cu trei cai.

Controlul tractiunii
Termen generic folosit pentru limitarea devierii rotilor la
accelerare. Sistemele de control ale tractiunii actioneaza franele si
reduc acceleratia atunci cand devierea rotilor este detectata.
Convergenta rotilor Orientarea voita a rotilor pereche astfel incat acestea sa nu fie
paralele. Valoarea convergentei rotilor este pozitiva atunci cand
rotile din fata sunt inclinate spre interior.

Convertizor de blocare
Transmisie automata cu un ambreiaj mecanic care evita actionarea
cuplajului hidraulic al convertizorului de cuplu. Convertizorul de
blocare este mult mai eficient deoarece nu se pierde energia la
lichidul de transmisie al convertizorului de cuplu. La majoritatea
transmisiilor automatice, convertitorul de blocare actioneaza la
viteza a patra sau a cincea.

Convertizor de Cuplu
Lichid de cuplare folosit la transmisia automata pentru a transmite
puterea de la motor la roti. Convertizorul de cuplu face ca
transmisiunea sa fie activa chiar daca vehiculul este oprit. Lichidul
de transmisiune absoarbe puterea si previne calarea motorului.

Convertizor de cuplu de blocare

Convertizor de cuplu care este dotat cu un ambreiaj de blocare care
intra in functiune pentru a elimina scaparile dintre volumul de
intrare si cel de iesire al convertizorului de cuplu, imbunatatind
astfel eficienta si performanta acestuia in ceea ce priveste
combustibilul.

Convertor catalitic Corp de spatiu
Denumit si catalizator, este un recipient din otel inoxidabil
amplasat la sistemul de evacuare a gazelor de masina, si contine un
strat subtire de material catalitic. Materialul folosit este o
combinatie de platina, rodiu si paladiu si transforma gazele
evacuate de motor, prin reactii chimice, in produse mai putin
periculoase. Asa-numitii catalizatori tripli sunt foarte eficienti, dar
functionarea lor necesita un control precis al combustiei, care se
poate face numai de un sistem care controleaza procentul dintre
combustibil si aer.
Cadru tubular special care consta numai din tuburi scurte si cu
diametru mic. Tuburile sunt sudate de asa maniera incat se incarca
datorita tensiunii si compresiei create.

Cota de piata
Procentul totalului de vanzari ale unui producator individual sau
importator.

Cotiera
Piesa accesorie a unui fotoliu sau scaun pe care se sprijina cotul; in
cazul automobilului, functia acestui element este integrata, de
regula, in finitiile de usi sau in garnisajele panourilor laterale.

Coupe
La origine desemna un vehicul in care scaunele din fata erau
despartite de cele din spate de un geam, astfel incat doar partea din
spate a masinii era acoperita. In present, desemneaza o masina cu
doua pana la 5 scaune, cu un interior mai mic decat al unui sedan.
De obicei este o masina tip sport.

CP
Abreviere pentru cal putere (1 CP = 736 W).

Criblura
Pietris

Cronosectiune
Caracteristica functionala a mecanismului de distributie al unui
motor cu ardere interna exprimata prin raportul dintre volumul de
gaze care circula pe langa oricare dintre supape si viteza de curgere
a acestora. Se mai numeste si sectiune-timp si se exprima, de
obicei, in cm2s.

Culbutor
Element al mecanismului de distributie specific motoarelor cu
ardere interna la care dispunerea arborelui cu came nu se face in
chiulasa, ci in blocul motor. Acesta este, de fapt, o parghie
articulata in zona mediana a sa, care transmite miscarea de la
arborele cu came la supape, permitand, totodata, reglarea jocului la
supape.

Cuplaj vascos
Tip special de cuplaj lichid in care arborii de intrare si de iesire
sunt cuplati cu discuri subtiri in camera cilindrilor. Camera este
umpluta cu un lichid vascos care are tendinta sa se lipeasca de
discuri, in felul acesta intampinand o rezistenta la diferentele de
viteza intre cei doi arbori. Cuplajul vascos este folosit pentru a
limita diferenta de viteza dintre cele doua distributii ale
diferentialului sau dintre cele doua osii ale masinii.

Cuplul motor
Da forta de tractiune a unui motor. Datele se dau in Nanometri
(Nm). Hotaratoare in acest caz este forta efectiva pe care o exercita
pistonul pe arborele cotit.

Curba de intoarcere
Diametrul traseului circular creat de roata din punctul cel mai
indepartat de centrul de virare. De exemplu, cand masina vireaza la
stanga, traseul creat de roata dreapta din fata defineste curba de
intoarcere si vice versa.

Curele
Curelele sunt folosite pentru a pune in miscare multe din
accesoriile unui motor. Multe din motoarele cu arbore cu came in
chiuloasa (OHC) folosesc curele dintate pentru a pune in miscare
arborele. Aceste curele pun in miscare si servodirectia, pompa de
apa, compresoarele de aer conditionat etc.

Cursa
Miscarea pe verticala a pistonului. Durata miscarii pistonului de la
varful fix superior la varful fix inferior.

Cutie de viteze
Componenta majora a transmisiei unui autovehicul, care permite
adaptarea vitezei de deplasare a acestuia la conditiile de drum si de
trafic, stationarea cu motorul pornit, precum si mersul inapoi.
Uneori, impropriu si oarecum confuz, i se mai spune si schimbator
de viteze (v. schimbator de viteze).

Cutie de viteze cu preselector
Soferul poate selecta viteza dorita inainte de a avea nevoie de ea si,
cand doreste sa schimbe viteza, apasa pedala de ambreiaj.

Cutie manuala
Exprimare laconica pentru cutia de viteze mecanica cu actionare
manuala.

Cutie manuala 5+1
Exprimare laconica pentru cutia de viteze mecanica cu 5 trepte de
viteza pentru mersul inainte si o treapta pentru mersul inapoi.

Cvadriciclu
Vehicul asemanator bicicletei, cu patru roti, actionat, de regula, de
catre un motor cu ardere interna sau electric.

Cvadriciclu
Unul dintre primele tipuri de automobile usoare care avea roti de
bicicleta si o carcasa din tuburi de otel.

CVT
Abreviere preluata din limba engleza pentru Continuously Variable
Trasmission (Transmisie Variabila Continua), tip de transmisie
automata care permite adaptarea continua a vitezei de deplasare a
autovehiculului, fara a fi nevoie sa se schimbe treapta de viteze. V.
Transmisie variabila continua.

Cx
Notatie consacrata pentru coeficientul aerodinamic de trena. V. coeficient
aerodinamic.

Esentialul despre ABS
Sistemul ABS (Antilock Braking System) a fost creat pentru a ajuta
conducatorul auto sa mentina controlul directiei si sa impiedice
vehiculul sa derapeze in timpul franarii. Aparut la mijlocul anilor
1980, ABS-ul echipeaza acum din ce in ce mai multe vehicule,
tendinta fiind de a se impune ca echipament obligatoriu pe toate
autovehiculele noi.
Sistemul ABS are doua functii principale:
- repartitia electronica a franarii intre fata si spate, prin reglarea
alunecarii rotilor spate
-prevenirea blocarii rotilor la franare, prin reglarea independenta a
alunecarii celor 4 roti.
Modularea franarii asigurate de sistemul ABS este independenta de
efortul asupra pedalei de frana. De aceea, in caz de urgenta, este
recomandat sa aplicati asupra pedalei de frana o presiune puternica
si continua. Nu sunt necesare apasari succesive ale pedalei.
Punerea in functiune a dispozitivului ABS se manifesta printr-o
pulsatie mai mult sau mai putin puternica resimtita la pedala de
frana. Pe carosabilul uscat sau usor umed, veti observa ca distanta
de oprire este aproape aceeasi ca in cazul franelor obisnuite. Pe
gheata sau pe zapada, dimpotriva, distanta de oprire este mai lunga.
Va recomandam sa fiti preventivi si sa opriti la o distanta
considerata sigura fata de celelelalte autovehicule sau obstacole.
Franarea si directia vehiculului sunt limitate de forta de tractiune pe
care pneurile o pot genera. Testele au aratat ca pneurile de iarna
reduc, in conditii de carosabil de iarna, din distanta de oprire a unui
vehicul dotat cu sistem de franare ABS.
Instaland patru pneuri de iarna in loc de doua, veti mentine o
tractiune egala pe fiecare roata care va va ajuta sa conduceti, opriti
si sa accelerati vehiculul in siguranta.
Indicatorul ABS
Indicatorul martor al ABS lumineaza cateva secunde la punerea
contactului, timp in care sistemul isi face o auto-verificare. Uneori
martorul luminos poate fi insotit si de un semnal sonor (doar la
anumite modele de masini). Cand indicatorul se stinge, sistemul este
operational.
Daca martorul luminos nu se stinge dupa cateva secunde, atunci
sistemul are o defectiune. Franele functioneaza normal, dar nu mai
beneficiaza de avantajele ABS. Se poate continua drumul normal,
dar cu precautie, intrucat la o franare mai brusca rotile se pot bloca
ducand la alunecarea necontrolata a vehiculului si la imposibilitatea
virarii.
Verificati cat mai repede ABS-ul in service-ul specializat al marcii
masinii.